Guvernul maghiar încearcă să scoată de pe piață marile lanțuri de supermarket-uri, în timp ce retailerii străini se opun, deși nu este foarte clar ce pot face în acest sens. 

Recent, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a mărit numărul produselor alimentare cu preț plafonat, o măsură se va adăuga celor introduse în ultimul an și care îi va afecta din nou pe comercianți, scrie politico.eu.

În decembrie 2021, pe fondul ritmului rapid de creștere a prețurilor alimentelor, care a lovit în mod deosebit Europa Centrală și de Est, guvernul Ungariei e emis un proiect de lege care obligă supermarketurile cu venituri de peste 100 de miliarde de forinți (250 de milioane de euro) să predea unei companii de stat alimentele care mai au doar 48 de ore până la data expirării.

Ulterior, Budapesta a instituit un plafon de preț – fără compensare pentru comercianții cu amănuntul – pentru șase alimente de bază, inclusiv zahăr, făină și piept de pui și a majorat cotele de impozitare pentru marile supermarketuri de la 2,7% la 4,1%. Săptămâna trecută, prin ordin guvernamental, au mai fost adăugate pe listă ouăle și cartofii.

Toate companiile trebuie să se supună regulilor, inclusiv cele cu capital străin, precum giganții germani Aldi, Penny Market și Lidl, lanțul francez Auchan, Spar din Austria și Tesco din Marea Britanie.

În ciuda atingerii pragului de 100 de miliarde de forinți, câteva companii naționale de retail pot evita taxele și alte măsuri, deoarece operează în cadrul unui sistem de franciză. Legea împiedică și alte lanțuri de supermarketuri să se restructureze și să folosească același sistem.

”Ceea ce se întâmplă acum nu este nimic altceva decât o eliminare, în mod voit, a unor companii de pe piață. În condițiile impuse de guvern, este practic imposibil să operezi în mod profitabil și sustenabil în Ungaria.

Legea este împotriva principiilor fundamentale pe care se bazează piața internă a UE”, se plânge reprezentantul unei companii, sub protecția anonimatului, solicitând Comisiei Europene să intervină.

POLITICO a contactat și reprezentanții unor lanțuri de retail străine afectate, care au refuzat să-și exprime public punctul de vedere.

Măsurile luate de autoritățile ungare sunt aparent un răspuns la inflația în spirală și creșterea prețurilor alimentelor care au fost exacerbate după invazia Ucrainei de către Rusia.

Vorbind cu presa locală luna trecută, Orbán a spus că cele mai recente înghețări ale prețurilor fac parte din planul său de a reduce la jumătate inflația, care a atins 21,1% în octombrie și se așteaptă să ajungă la 25% până la sfârșitul anului.

Dar alți membri ai guvernului lui Orbán nu au făcut nicio încercare de a-și ascunde ambițiile de a aduce piața de retail a produselor alimentare sub proprietate națională.

”Trebuie să creștem ponderea proprietății interne în sectorul materialelor de construcții și comerțul cu amănuntul alimentar”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice Márton Nagy, în luna mai a acestui an.

Autoritățile maghiare au depus eforturi pentru a crește ponderea comercianților cu amănuntul din țară cu mult înainte de creșterea inflației și de războiul din Ucraina.

Sectorul alimentar este doar cea mai recentă ramură economică ce a primit ”tratamentul Orbán”.

Din 2010, Orbán a militat pentru aducerea sectoarelor-cheie, inclusiv sectorul bancar, construcțiile și energia, sub un control mai mare al Ungariei. Aliații și partenerii săi, precum și companiile legate de aceștia, au beneficiat, dobândind pachete mari de acțiuni în sectoarele menționate.

La două luni după victoria zdrobitoare la alegerile din aprilie, Orbán a declarat starea națională de urgență, permițându-i să conducă prin decret și a impus o serie de majorări de taxe pe sectoare economice.

Zonele economice țintite de aceste majorări au fost cele deținute corporații străine. Marile firme de telecomunicații, sau comercianții cu amănuntul, se confruntă acum cu o taxă progresivă mai ridicată, ce se bazeză pe cifra de afaceri, de exemplu.

Un purtător de cuvânt al guvernului ungar nu a răspuns solicitării Politico de a comenta noua măsură de plafonare a prețurilor, dar, într-o declarație anterioară, acesta a spus:

”Războiul din Ucraina și sancțiunile greșite de la Bruxelles au dus la o criză energetică și la o inflație ridicată în Europa… Acesta este motivul pentru care guvernul Ungariei a decis să introducă și să mențină limitări ale prețurilor”.

Auchan este deja în proces de vânzare către un cumpărător ungur.

Tesco a pierdut o contestație  împotriva măsurilor fiscale progresive ale Ungariei, pe care a depus-o la Curtea de Justiție a UE în 2020. Și nu este sigur că aceste supermarketuri, comercianți cu amănuntul, ar putea prezenta în fața instanței un caz care să fie mai bine susținut nici de această dată, este de părere Sam Baldwin, reprezentant al firmei de avocatură maghiară Szecskay.

„Înghețarea prețurilor poate restricționa libertățile pieței interne, cum ar fi libera circulație a mărfurilor

Deși guvernul ungar va invoca fără îndoială bunăstarea consumatorilor ca o apărare legitimă, va trebui totuși să demonstreze că măsura nu denaturează concurența în mod inutil”, a spus Baldwin.

Nu ajută cu nimic faptul că comercianții giganți nu evocă simpatia publicului, mai ales dacă publicul simte că obțin profituri mari din prețurile vertiginoase.

Anul trecut, cele cinci mărci majore deținute în străinătate ale țării și-au sporit cifrele de afaceri. Lidl a înregistrat un profit după impozitare de 17%, de exemplu.

O intervenție a Comisiei Europene ar putea fi percepută ca un mijloc de intervenție a birocrației UE în favoarea marilor lanțuri de retail, într-un moment în care cetățenii se confruntă cu o criză a costului vieții – și în timp ce Orbán dă vina pentru multe dintre celelalte probleme ale țării și pe Bruxelles.

”Dacă Ungaria va scăpa nepedepsită după luarea unor măsuri atât de severe, acest lucru ar putea servi drept model foarte negativ și pentru alte state membre ale UE”, a conchis, pentru Politico, tot sub protecția anonimatului, reprezentantul unei companii mari de retail.