
Româncă stabilită în Los Angeles, despre revolte: «Mai degrabă noi, ca imigranţi, am fost discriminaţi!»

Românii stabiliţi în SUA sunt martorii unei revolte sociale fără precedent în care protestatarii devastează străzile, clădirile, sparg magazine, fură şi vandalizează monumente.
Starea de asediu a fost prelungită de autorităţi, care împiedică acum populaţia să iasă pe străzi între orele 18.00 şi 6.00. Dacă ziua protestele sunt paşnice, la lăsarea serii începe infernul.
Daniela Ionescu, o româncă stabilită de 20 ani în SUA, relatează ceea ce se petrece în orașul în care locuiește, Los Angeles, o percepție asupra evenimentelor venită din clasa socială probabil mai cea mai discriminată, a imigranților.
”Astăzi au început protestele mai devreme, la noi este noapte acum. Au ţinut până seara târziu. Zgomotul elicopterelor a fost infernal. Ţi-e frică să ieşi din casă.
Zona mea este dezastru, că suntem la limită cu zona bogaţilor, care sunt liberi, de stânga. De la an la an, California devine tot mai de stânga. Este mare corectitudine politică mai ales în Los Angeles“, remarcă Daniela Ionescu.
Modul în care gloata furioasă continuă revolta pe stradă forțează oamenii să iasă să-și apere proprietățile, uneori cu mâinile goale.
”Soţul meu a trebuit să meargă la doctor si i-a văzut pe antifascişti, anarhişti, ce-or fi, complet îmbrăcaţi în negru, mergând pe mijlocul străzii, în număr de 100-150 de indivizi, iar Poliţia şi elicopterele după ei. Dau totul peste cap. Sper să nu ne distrugă maşinile.
În Los Angeles eşti terminat fără maşină, că nu te poţi duce la serviciu din cauza distanţelor mari, iar transportul în comun este practic inexistent. Avem stare de asediu în fiecare seară. Nu poti ieşi afară.
Aseară, au făcut bandele astea raiduri în cartierul nostru, împrejurul blocului unde stau. Soţul şi fiul meu au ieşit afară ca să nu înceapă indivizii să fure şi să distrugă.
Mari emoţii. La blocul de lângă mine au încercat să intre cu forţa în garaje, care sunt încuiate. A ieşit o vecină şi a urlat la ei în aşa hal că a reuşit să-i facă să plece“, povestește românca.
Românca mai remarcă faptul că un restaurant brazilian din cartierul său a fost însemnat cu graffitti, pentru a atrage atenţia că proprietarii săi nu sunt albi, deci să fie ocolit de distrugere.”Deţinut de minoritate – Viaţa negrilor contează“.
În 20 ani de America, românca a simţit mai degrabă discriminare faţă de imigranţi decât faţă de minorităţi.
”Eu nu sunt o minoritate? Eu, ca imigrant, am fost discriminată şi încă sunt, dar nu mă plâng. Am absolvit aici o facultate de Istoria Artei şi nu am putut obţine stagiu de muncă plătită la Getty pentru că nu sunt minoritate. Oferta era valabilă pentru afro-americani, asiatici, latino-hispanici, indieni americani sau insulari din Pacific.
Am aplicat şi eu, imigrant latin fiind, dar am fost respinsă. Le-am scris, nici nu au catadicsit să-mi răspundă. Sunt de 20 de ani în Los Angeles.
Eu, personal, nu am văzut discriminare. Dimpotrivă. Întotdeauna lumea se poartă cu mănuşi cu ei, de frică să nu fie făcută rasistă. Văd discriminare pozitivă, mai ales pentru afro-americani. Toate slujbele la guvern ale lor sunt“, conchide Daniela Ionescu.