Gabriela, o româncă de 34 de ani, stabilită la Roma lucrează  ca menajeră pentru un pensionar de 74 de ani din zona Conca d’Oro, un cartier cu ștaif al capitalei italiene.  ​Pe 2 iulie, Gabriela și-a luat inima-n dinți și a luat taurul de coarne, şi-a pus mănuşi, o mască de protecţie pe faţă, a luat o mătură şi a coborât în stradă să facă curăţenie.

”Mi-a ajuns gunoiul în faţa uşii de la bloc, basta, aşa nu se mai poate. La Bucureşti nu s-ar fi întâmplat aşa ceva”, le-a spus jurnaliştilor de la Corriere della Sera. După ce a selectat gunoaiele şi le-a împărţit în tomberoane, cum a putut mai bine, Gabriela a spălat şi asfaltul din faţa blocului. Acum, riscă să ia o amendă usturătoare pentru că a udat o stradă publică.

Iată doar unul din episoadele care demonstrează exasperarea cetăţenilor din capitala Italiei: de câteva săptămâni, Roma se confruntă cu una din cele mai grave crize din ultimii ani: cea a deşeurilor.

Potrivit datelor oficiale, furnizate de principala companie de salubrizare a Romei, AMA, în capitala Italiei se colectează zilnic 4600 de tone de deşeuri, dintre care 2600 sunt gunoaie amestecate/nediferenţiate. Din cele 2600 de tone de gunoaie nediferenţiate, în ultimele săptămâni, zilnic, 300 de tone rămân în stradă.

Firmele care ar trebui să asigure eliminarea lor nu au capacitatea de le gestiona corespunzător. Rezultatul este o situaţie periculoasă, agravată de canicula înregistrată în iunie şi iulie. Medicii italieni avertizează: în oraş s-au creat focare de infecţie în jurul tomberoanelor şi situaţia degenerează, punând în pericol sănătatea cetăţenilor.

În periferie, dar şi în cartierele mai elegante, s-au creat adevărate dealuri de gunoaie în jurul tomberoanelor. Nu sunt doar saci cu alimente putrezite, cutii şi sticle goale, ci şi îmbrăcăminte folosită, scaune, îmbrăcăminte sau chiar frigidere şi aparatură electronică stricată. Pe unele alei nu se poate circula deloc pe trotuar, iar maşinile fac slalom printre deşeuri.

Cei care au ghinionul să locuiască la primele etaje sunt constrânşi de miasme să închidă geamurile şi să se baricadeze în casă. Disperaţi, cetăţenii fac fotografii cu „monnezza” (gunoi, în dialect roman) şi le posteză pe reţelele de socializare, cu apeluri către autorităţi, să ia măsuri urgente: „Doamna primar, veniţi să vedeţi munţii de gunoaie din faţa blocului!”, scriu romanii exasperaţi.

Pe 1 iulie, Organizaţia Medicilor din Roma a tras un semnal de alarmă. Într-o scrisoare deschisă adresată primăriei Romei, Regiunii şi miniştrilor competenţi, doctorii afirmă că ”există un risc grav cu privire la sănătatea populaţiei, un risc igienic şi sanitar. Trebuie luate urgent măsurile necesare, începând de la curăţarea zonelor din apropierea spitalelor, şcolilor şi pieţelor”.

Se recomandă folosirea mănuşilor pentru a arunca gunoaiele. "Munții de gunoaie abandonate constituie un risc serios pentru sănătate, legat de proliferarea germenilor și a paraziților cu posibilitatea de a răspândi boli infecțioase prin contact direct sau indirect cu insecte sau prin contact cu excrementele de pasăre și rozătoare”. Scrisoarea menționează, de asemenea, riscul ca arderea containerelor să elibereze substanțe toxice.

Primarul Romei, Virgina Raggi, de la Mişcarea Cinci Stele, este considerată vinovată de situaţie, însă ea dă vina pe firmele de stocare şi tratare a deşeurilor. „Companiile care ar trebui să asigure prelucrarea şi depozitarea gunoaielor au întrerupt colaborarea cu AMA, (societatea de salubrizare a capitalei – N.R.) şi nu mai vor să preia gunoiul”, susţine Primăria.

AMA, societatea care se ocupă de gestionarea gunoaielor, dă vina pe lipsa de mijloace şi personal. Administratorul companiei susţine că ”55 % din mijloacele de transport nu funcţionează şi mulţi angajaţi nu lucrează noaptea sau când e prea cald”. În condiţiile în care salariul mediu al unui ”operator ecologic” în Italia este de circa 1500 de euro, fără a lua în considerare diferite bonusuri.

Criza deşeurilor devine astfel un joc politic între primărie şi regiunea Lazio, al cărei preşedinte, Nicola Zingaretti (Partidul Democrat), nu ezită să arate cu degetul proasta gestionare a crizei. A promis public, la începutul lunii iulie, că va contribui la rezolvarea situaţiei în şapte zile. Astfel, a emanat un ordin prin care cere tuturor firmelor de tratare a gunoaielor să primească deşeurile Romei. Însă nu a pus în calcul refuzul de a colabora, venit din partea firmelor de stocare, deşi legea prevede introducerea unor măsuri de urgenţă pentru protecţia mediului şi mai ales a sănătăţii populaţiei.

Nu este prima oară când Roma se confruntă cu o situaţie alarmantă legată de deşeuri, cauza fiind lipsa unor structuri adecvate pentru eliminarea lor. O parte din deşeurile nediferenţiate ale capitalei ajung astfel să fie tratate în străinătate: potrivit unui raport citat de agenţia AGI, în 2017, 50.000 de tone de gunoaie din Roma au fost trimise spre tratare şi stocare în Austria.

Între timp, cetăţenii Romei, cunoscuţi pentru capacitatea lor de a face haz de necaz, au inaugurat un concurs de fotografii pe internet, „La monneza più bella” (Gunoaiele cele mai frumoase). Regulamentul e simplu: ”vor câştiga fotografiile cu cea mai bună compoziţie, atât din punct de vedere al subiectului, cât şi din punct de vedere grafic”.