3dots.ro

Bulgaria își explică refuzul Olandei pentru Schengen. Porturile grecești ar face concurență celui Rotterdam

Bulgaria își explică  refuzul Olandei pentru Schengen. Porturile grecești ar face concurență celui Rotterdam

Olanda este și ea un pilon important în transportul de mărfuri din Europa, datorită portului de la Rotterdam, o poartă către și dinspre continent, care se află în top zece al celor mai mari porturi din lume, scrie publicația bulgară Trud.

Cele mai multe mărfuri intră în Europa prin Rotterdam, inclusiv cele provenind din Orientul Îndepărtat și SUA. Tot prin Rotterdam ies cele mai multe mărfuri ale producătorilor europeni, care exportă utilaje, mașini și echipamente, cel mai adesea prin portul olandez, de unde mărfurile industriei germane, franceze și austriece sunt distribuite pe piața de desfacere internațională.

Prin urmare, pe lângă Olanda, și Austria este deosebit de favorizată de rulajul mărfurilor europene prin portul Rotterdam, din cauza conexiunii directe pe apă de-a lungul Dunării,  menționează sursa citată. 

Grecia, cu porturile sale Pireu și Salonic, este un element principal în transportul maritim din sudul Europei, fiind cel mai apropiat punct de intrare pe apă pe continent pentru rutele venind din Orientul Mijlociu și Asia și reprezintă cheia veto-ului Olandei cu privire la intrarea Bulgariei în Schengen. 

Grecia, este în mod tradițional o țară maritimă cu o flotă imensă și experiență maritimă.

În al doilea rând, Pireu și Salonic sunt situate într-o locație – cheie care este ușor și rapid accesată prin Suez din tot Orientul Mijlociu și Asia.

În al treilea rând, ambele porturi sunt mari, au dotări, experiență, adâncimea necesară etc.

În al patrulea rând, clima Greciei permite operarea pe tot parcursul anului fără întrerupere a oricărui tip de încărcătură.

În al cincilea rând, și cel mai important, dacă Bulgaria și România se află în Schengen, atunci mărfurile din întreaga emisferă estică vor putea intra în Grecia și apoi se vor putea bucura de liberă circulație către Europa de Vest.

De exemplu, sosește un container cu mărfuri din China în portul Pireu operat de o companie chineză. Este procesat acolo și urcat pe un camion pentru Germania. Sau Austria.

Acest container se oprește la vama de la Kulata o dată pentru câteva ore de coadă și verificare. Apoi trece prin Bulgaria și se oprește la Vidin câteva ore (sau câteva zile) de coadă și verificări pentru a intra în România.

Apoi se oprește din nou pentru câteva ore între România și Ungaria. Abia după Szeged, acest container călătorește fără probleme și rapid până la destinația finală.

Orice întrerupere este costisitoare pentru transportator, având în vedere salariile și cheltuielile pentru un șofer care nu aduce un plus de valoare rulând, dar costă să stea într-un singur loc.

Aceasta reprezintă o întârziere în livrarea comenzii, un timp în care camionul nu aduce bani, iar leasingul costă.

Extrapolăm acest lucru la milioane de containere (Rotterdam operează peste 15 milioane pe an) și vom vedea că, fără Bulgaria și România în Schengen, porturile grecești pur și simplu nu pot concura cu Rotterdam.

Navele chineze și indiene vor prefera să traverseze întreaga Mediterană și să ocolească jumătate din Europa, dar să știe că, odată ajunse la Rotterdam, de acolo e ușor și rapid să-și livreze mărfurile. Nimeni nu are nervii, timpul sau banii necesari să se ocupe de cozile imposibile de la Kulata și Vidin.

Dar dacă Bulgaria și România sunt în Schengen, atunci tabloul devine diferit. Mărfurile vin din China prin Canalul Suez, opresc în Pireu sau Salonic și sunt deja în Europa.

Cu camionul sau cu trenul se pot transporta mărfurile în Europa de Vest, iar asta va avea deja un cost similar cu întreaga călătorie pentru a ajunge la Rotterdam.

De asemenea, Bulgaria ar putea extinde infrastructura fluvială existentă în Vidin și Lom și ar putea transporta mărfuri pe Dunăre, unde costul serviciului de transport ar fi mult mai mic decât pe calea rutieră sau feroviară.

Astfel, Olanda își susține interesul. Nu are niciun motiv să-și creeze o concurență prin deschiderea accesului porturilor grecești către Europa de Vest prin Bulgaria și România. 

© 2024 - 3DOTS DIGITAL MEDIA BUREAU