The Guardian relatează povestea unui veteran al forţelor aeropurtate rusești şi fost mercenar al grupului paramilitar Wagner, considerat o armată din umbră a Rusiei, care şi-a publicat de curând memoriile în volumul ”In the Same River Twice”.

Înfiinţat în 2014 pentru a sprijini separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, sub comanda unui fost ofițer GRU, Dmitri Utkin, grupul paramilitar Wagner ar fi finanţat de aşa-numitul ”bucătar al lui Putin”, oligarhul Evgheni Prigojin, un apropiat al preşedintelui rus şi supus sancţiunilor americane.

Atât Prigojin cât şi Moscova neagă existenţa grupării, organizaţiile militare private fiind ilegale în Rusia. Oficial, Wagner nu există – nu este înregistrat nicăieri, nu plăteşte taxe şi nu are nicio structură organizaţională.

Marat Gabidullin, 55 de ani, a fost sub contract cu Wagner, în luptele din teatrul de confilct din Siria, în urmă cu cinci ani.

Gabidullin s-a alăturat mercenarilor Wagner în 2015, când gruparea era relativ necunoscută.

Curând, a fost trimis să lupte în Siria, de partea preşedintelui ţării Bashar al-Assad. A avansat repede în ierarhia grupului paramilitar, ajungând la comanda uneia dintre cele cinci unităţi aflate pe acele câmpuri de luptă.

Gabidullin spune că și-a așternut pe hârtie memoriile fiind motivat de dorinţa de a ”scoate din umbră” astfel de companii de mercenari. El a subliniat că Rusia îşi îndeplineşte obiectivele politicii sale externe cu ajutorul acestor soldaţi bine antrenaţi.

”Grupurile mercenari nu sunt nimic ruşinos, sunt peste tot în lume, doar că noi minţim în legătură cu ele. Noi posedăm abilităţi specializate care lipsesc unei armate obişnuite.

Am scris pentru că mi-am dat seama că a venit timpul ca ţara noastră să înfrunte adevărul: mercenarii există cu adevărat.

Noi, în Rusia, preferăm să nu vorbim despre mercenarii noştri. Nu corespunde cu narativa oficială”, spune Gabidullin despre volumul său de memorii.

Gabidullin relatează în cartea sa despre evenimentele la care a fost martor pe parcursul a trei ani de campanie a Wagner în Siria, dând detalii despre luptele importante la care au luat parte mercenarii Wagner, între care operaţiunile de eliberare a oraşului sirian antic Palmira.

”Realizările armatei ruse în Siria au fost posibile în mare parte mulţumită sacrificiilor mercenarilor.

Este un fapt complet ignorat de către establishment -ul militar şi necunoscut publicului larg”, și-a exprimat Gabidullin mâhnirea, precizând că generalii ”mediocri” din armata rusă au fost promovaţi pe spatele succeselor obţinute de Wagner.

Gabidullin descrie întâmplări ale vieţii de zi cu zi, inclusiv jafuri ocazionale, dar şi calculele greşite ale comandanţilor săi.

Gabidullin, al cărui auz a fost afectat de anii petrecuţi pe câmpul de luptă, povesteşte despre Bătălia de la Khasham, în 2018, în urma căreia sute de mercenari ruşi ar fi fost ucişi de raidurile aeriene ale SUA în ceea ce se crede a fi cea mai sângeroasă ciocnire între Rusia şi SUA de la Războiul Rece.

”Nu trebuia să fim trimişi acolo, conducerea noastră a făcut-o lată. Americanii au ştiut exact unde suntem”, spune el.

După campania din Siria, notorietatea Wagner a crescut după operaţiunile derulate în Republica Centrafricană şi Libia – ţări bogate în resurse unde Rusia are interese strategice.

Influenţa grupării a crescut atât de mult că a provocat dezbinare între Mali şi partenerii săi europeni după ce ţara vest-africană a desfăşurat luptători Wagner în decembrie.

Gabidullin s-a arătat neliniştit pe parcursul conversaţiei despre cartea sa, mărturisind că se teme de consecinţele publicării cărţii după ce, la presiunile ”anumitor persoane”, s-a lăsat convins iniţial să nu o publice, în 2020.

Cartea este publicată de o editură cu sediul la Paris, Michel Lafon, care pregăteşte şi o ediţie în limba franceză.

”Nu este doar despre mine, Situaţia actuală nu este favorabilă multora dintre camarazii mei.

Mai important, nu este benefică părinţilor şi rudelor mercenarilor morţi care nu au voie să vorbească deschis despre modul în care a murit fiul sau fratele lor. Nu îi pot pomeni decât în şoaptă”, spune Gabidullin.  

Anul trecut în Rusia s-a derulat o campanie de PR care a promovat activităţile unor grupuri precum Wagner.

Televiziunea publică a difuzat recent filme de acţiune patriotică produse de companii legate de Prigojin în care apar ”instructori militari şi voluntari” cu identitate neprecizată care luptă în estul Ucrainei, Republica Centrafricană şi Mozambic.