Cum explică doctorul Musta decesul unor tineri fără alte boli, în urma infectării cu COVID 19

02 Oct 2020 | scris de Monica Pavelescu

Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara este considerat un spital model în gestionarea cazurilor de COVID-19. Din cei peste 1.500 de pacienţi care au fost internaţi cu COVID-19, 1.370 au fost vindecaţi, iar 141 au decedat. Dintre aceştia, cinci au fost pacienţi sub 50 de ani, fără boli asociate.

Cum explică doctorul Musta decesul unor tineri fără alte boli, în urma infectării cu COVID 19
Doctorul Virgil Musta a declarat că tratamentul cu anticoagulant dă rezultate

Doctorul Virgil Musta, şef de secţie la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş”, a declarat că decesul acestor pacienţi fără comorbidităţi i-a frământat pe medici, care au încercat să găsească un punct comun în manifestarea bolii în cazurile respective.

Medicii au constatat că toţi pacienții au dezvoltat ceea ce se numeşte o ”furtună de citokine” - o reacţie a organismului care duce la agravarea bruscă a bolii.

Doctorul Musta mai spune că toţi cei cinci pacienţi au avut în comun două lucruri.

”Primul a fost că au venit târziu la spital. Toţi veniseră după o săptămână în care starea generală a fost bună şi au venit în momentul în care s-a agravat starea de sănătate.

Se ştie că în a cincea - a şaptea zi există riscul de agravare bruscă a stării de sănătate. Din păcate, toţi au stat acasă spunând că au o formă uşoară, că nu e problemă şi au venit când au început să se desatureze, când leziunile pulmonare erau de peste 70 la sută.

De aceea, această evaluare care se face, biologică, ar fi bine ca lumea să o facă pentru că poţi depista din timp modificările care duc la forme severe”, a explicat şeful Secţiei COVID-19 de la Spitalul de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara.

Doctorul Musta a mai arătat că în urma consultării dintre medici s-a constatat că cei cinci pacienţi decedați fără a avea comorbidităţi ”erau fie anxioşi, fie depresivi”.

”Se ştie că anxietatea şi depresia sunt factori favorizanţi în scăderea imunităţii. De aceea, pe sistemul acesta funcţionează şi placebo.

Se ştie că în bolile infecţioase, dar nu numai, pacienţii care sunt optimişti şi au o gândire pozitivă au evoluţie mai bună. În lume, sunt câteva studii în care evaluează pacienţii şi îi tratează cu anxiolitice sau antidepresive”, a declarat doctorul Musta.

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Timişoara, Cristian Oancea, a declarat că atunci când ajungi la terapie intensivă cu masca de oxigen pe faţă ”deja ai un grad de anxietate”.

”Este un impact psiho-emoţional la toţi pacienţii. Unii dezvoltă atacuri de panică. Sunt tot felul de fenotipuri psihoemoţionale pe care încercăm să le dibuim cumva.

Avem psiholog în cadrul spitalului, dar colaborăm şi cu medici psihiatri pentru medicaţie anxiolitică”, a declarat Cristian Oancea, potrivit căruia au fost pacienţi cu COVID-19 care au beneficiat de consiliere psihologică prin telefon.


CLICK - Follow us on Google News