România Curată. Candidații la europarlamentare cu probleme de integritate, mai mulți decât la precedentele alegeri
În România, în centrul dezbaterilor, al campaniilor pentru alegerile europarlamentare a fost poziționată problema corupției. În acest context se pune întrebarea cât de curate sunt aceste alegeri, și mai ales candidații?
Pentru a răspunde acestor întrebări, Coaliţia pentru un Parlament Curat, componentă a Alianţei pentru o Românie Curată, a monitorizat integritatea a 86 de candidaţi după cum urmează:
– Câte 11 (primii plasaţi) de la partidele cu şanse să depăşească pragul electoral conform sondajelor de opinie (PSD, Alianţa 2020 USR PLUS, PNL, ALDE, PMP, Pro Romania şi UDMR) – în total 77 de candidaţi. Deşi cu şanse diferite, s-a decis că pentru compararea listelor de partid e preferabil acest regim egal, astfel încât numărul de candidaţi cu probleme de integritate din primii 11 să fie criteriul de comparaţie.
– Primul pe listă de la partidele care, conform sondajelor, nu vor trece pragul electoral (PRU, PSDI, PRODEMO, BUN, PSR şi UNPR) – în total 6 candidaţi.
– Candidaţii independenţi (George-Nicolae Simion, Carmen-Gregoriana Tudoran şi Peter Costea) – în total 3 candidaţi.
Criteriile folosite au fost cele tradiţionale, stabilite şi verificate cu partidele politice şi prin sondaje de opinie cu începere din anul 2004, când a avut loc prima monitorizare a Coaliţiei pentru un Parlament Curat, şi anume:
– Profit necuvenit de pe urma funcţiei, de exemplu ca abonat la contracte de stat (care depăşesc în economia firmei profitul din afacerile pur private) sau avere neconcordantă cu sursele transparente de venit;
– Fraudă academică;
– Trimiteri în judecată pentru corupţie sau alte fapte penale.
– Nepotism (promovarea rudelor folosind influenţa publică şi orice încălcare în profit personal a separaţiei public-privat în exercitarea unei funcţii publice).
– Traisesm (căutarea de profit personal prin apartenenţa la multiple partide, începând de la al treilea în sus).
– Autonomia faţă de servciile secrete. Acest criteriu este transformat din mai vechea colaborare cu fosta Securitate. Într-o democraţie, civilii controlează servciile secrete şi nu invers, iar sponsorizarea unor oameni politici de către serviciile secrete e la fel de anormală ca şantajarea lor.
– Atitudini discriminatorii faţă de minorităţi. Acest criteriu a fost deja introdus la alegerile anterioare, şi i s-a dat o greutate chiar mai mare la cele de faţă dat fiind că este vorba de alegeri europene, unde normele valorice sunt clare.
Candidaţii cu probleme stringente au fost clasificaţi ca având probleme de integritate. S-au făcut menţiuni şi la unii candidaţi la care nu s-a considerat că există probleme la fel de grave. În ce priveşte candidaţii fără probleme, ei sunt consideraţi astfel doar pe baza informaţiilor existente la această oră în spaţiul public.
CNSAS nu a transmis în timp util verificarea tuturor candidaţilor. Nici ANI. La 15 ani după prima coaliţie pentru un Parlament Curat, încă nu se poate spune că ne putem baza că organele statului reuşesc obiectiv şi la timp să preia acest rol de monitorizare a integrităţii de la societatea civilă.
Concluziil generale
Nivelul integrităţii, după doi ani de discuţie pe problema corupţiei, este inferior nivelului de la precedentele europarlamentare monitorizate. La partidele principale sunt pe locurile eligibile mai puţini candidaţi fără probleme de integritate decât invers. Iată cum se prezintă situaţia:
PSD – Minim 6 candidaţi din primii 11 au probleme de integritate
PNL – Minim 9 candidaţi din primii 11 au probleme de integritate.
ALDE – Minim 6 candidaţi din primii 11 au probleme de integritate
Alianţa 2020 USR-PLUS – Minim 6 candidaţi din primii 11 au probleme de integritate
PMP – 6 din 11 candidaţi au probleme de integritate.
Pro România – 4 din 11 candidaţi au probleme de integritate.
UDMR – Minim 1 candidat din lista UDMR poate ridica probleme de integritate.
Independenţi + alte partide – nu s-au găsit probleme de integritate la trei independenţi, iar dintre partidele prezumate a fi sub prag trei dintre primii pe listă au probleme de integritate.
Deci, dacă se iau în considerare candidaţii la aceste alegeri, împărţirea partidelor în ”penale” şi ”anti-penale” nu este evident justificată de fapte.
Partidele cele mai vocale în susţinerea referendumului prezidenţial contra corupţiei nu oferă un exemplu prin integritatea de pe listele lor. Listele PNL, PMP şi chiar ale Alianţei 2020 au candidaţi problematici şi bine plasaţi pe liste (ca regulă, candidaţii mai puţin problematici sunt mai jos). Pro-România are toţi candidaţii de frunte, cu excepţia Corinei Creţu, cu probleme de integritate. UDMR şi independenţii stau cel mai bine (un singur candidat cu probleme la fiecare). Cei care ţin discursuri contra profitului din afacerile cu statul au afaceri cu statul, ş.a.m.d.
În ce priveşte oferta generală a clasei politice româneşti la aceste alegeri europarlamentare, situaţia este aceasta:
TRASEISM – peste 10 % din candidaţi sunt traseişti.
NEPOTISM – 30% practică nepotismul sau profită de pe urma lui.
AFACERI CU STATUL – 27% au făcut afaceri bănoase cu statul.
AVERE NETRANSPARENTĂ – 26% au menţiuni privitoare la avere din surse netransparente.
AUTONOMIA FAŢĂ DE SERVICIILE SECRETE – 35% au avut relaţii cu serviciile de informaţii într-o formă sau alta (un număr enorm de europarlamentari viitori s-au pregătit pentru Parlamentul European studiiind la academiile de securitate şi siguranţă naţională din România).
ATITUDINI DISCRIMINATOARE – 30% au menţiuni la această rubrică.
PENALI – 11% au sau au avut la un moment dat probleme cu legea incomplet clarificate.
Se mai adaugă 41% la sută alte menţiuni privind integritatea, cum ar fi frauda academică, amenzi pentru comportamente nesociale, incompatibilităţi sancţionate etc.
România Curată precizează că această listă este un act de informare publică și nu afirmă că vreunul dintre candidaţii cu probleme de integritate este ”corupt” sau ”penal”, considerând însă că e de datoria sa să contribuie la votul informat al cetăţenilor.
CPC-RC au monitorizat toate alegerile începând cu anul 2004.
