Andreea Marin, despre pierderea mamei sale și împăcarea cu Dumnezeu: «Mi-am dat seama că n-a plecat de lângă mine nicio clipă»

04 Sep 2021 | scris de Anita Raicu

Andreea Marin și-a pierdut mama atunci când avea doar 9 ani, în urma unui accident de mașină.

Andreea Marin, despre pierderea mamei sale și împăcarea cu Dumnezeu: «Mi-am dat seama că n-a plecat de lângă mine nicio clipă»

S-a întâmplat într-o zi fatidică în care familia se întorcea de la mare cu o zi mai devreme decât fusese planificat. Era o zi ploioasă, mașina era condusă de tatăl său, iar un autobuz scăpat de sub control a provocat o tragedie.

”Tata a fost aruncat din mașină. Lovitura a fost pe partea mea și a mamei, mama a sărit ca să ne apere pe noi, iar eu eram cu jumătate de corp în mașina noastră, cu jumătate de corp în autobuzul care a intrat în noi.

Nu mi s-a întâmplat vreo ruptură, vreo fractură, însă mama a fost rău. Nu mai putea să rostească niciun cuvânt. O coastă care s-a rupt i-a străpuns inima.

Mama s-a stins în brațele mele, până să ajungem la spital. A urmat o perioadă grea… Nu numai că nu mi-am mai trăit copilăria, dar m-am dezis, o perioadă, de Dumnezeu”, a rememorat Andreea Marin.

Întrebată dacă s-a împăcat, totuși, cu divinitatea, Andreea Marin a răspuns afirmativ, spunând și că acea ”ruptură” temporară a apărut în viața sa fiindcă nu l-a înțeles, atunci, pe Dumnezeu.

”Da. Cu Dumnezeu nu poți să te cerți. M-am supărat pe El pentru că nu L-am înțeles. Mi-era imposibil, eram un copil și mi-era imposibil să înțeleg de ce o mamă frumoasă ca a mea, la 36 de ani, trebuie să părăsească lumea aceasta într-un mod brutal și trebuie să se stingă în brațele copilului său de 9 ani.

Nici azi nu știu răspunsul ăsta. Însă, la ceva timp după aceea, vreo doi ani, cred, am avut un alt moment greu și, în acel moment, am spus, fără să îmi dau seama, «Doamne-ajută!»

Mi-am dat seama că Dumnezeu n-a plecat de lângă mine nicio clipă. Am zis «Doamne-ajută!» și Dumnezeu atât a așteptat. A pus înapoi mâna pe umărul meu și m-a ajutat”, a mărturisit Andreea Marin.

Andreea Marin a povestit că a simțit că mama ei i-a fost cumva alături și de dincolo de moarte.

Pe vremea în care fetița sa abia învăța să meargă, Andreea Marin spune că era, pur și simplu, obsedată de teama că micuța ar fi putut cădea pe scările interioare ale casei.

Ea a mărturisit că  că toată această frică cu care se confrunta a dispărut într-o singură noapte, atunci când și-a visat mama care i-a spus că o va veghea permanent pe fetiță.

”Fetița mea era mică, la primii pași. Copiii, când învață să meargă, sunt imprevizibili și își sperie părinții (…)

Ca mamă eram speriată de asta, locuiam într-o casă care avea scări, eram speriată de acele scări. Devenise o obsesie pentru mine, visam noaptea că fetița mea o să cadă pe acele scări.

Într-o noapte, lucrul acesta s-a terminat. Am visat că fetița mea, la un moment dat, a dispărut de lângă mine, mi-am dat seama că a căzut pe scări, iar apoi, deodată, mama mi-a spus: «Ia-o, stai liniștită, doarme, atâta vreme cât sunt eu aici, nu se va întâmpla nimic».

Din acel moment, toate temerile mele au dispărut. Am știut că fiica mea are un înger păzitor”, a povestit Andreea Marin.

Andreea Marin se identifică, acum, cu munca în televiziune, dar spune că dacă destinul său ar fi purtat-o pe un alt drum, și-ar fi dorit să lucreze alături de copii.

”M-aș fi ocupat de ceva legat de copii. Vedeți, întâlnirea mea cu UNICEF, poate nu a fost nici întâmplătoare. Nu am ajuns să fiu ambasador UNICEF pentru că sunt vedetă, nici nu cred în acest termen.

Marea mea șansă este că am avut părinți deschiși la minte, care s-au gândit că trebuie să știu în viață din toate cât se poate de puțin. (…) Am ajuns să prezint un program de televiziune în care dansul, pianul, au avut un rol important.

Am învățat să scriu, să transpun în cuvinte ceea ce simt, să cânt, să dansez, eleganța de a merge cu fruntea sus și cu spinarea dreaptă”, a declarat Andreea Marin.


CLICK - Follow us on Google News