Cauza reală a accidentului în care și-a pierdut viața Iuri Gagarin, primul om în spaţiu, aflată de-abia după 45 de ani

11 Ian 2022 | scris de Cristina Romanescu

Pe 28 martie 1968, cosmonautul Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în Spațiu, își pierdea viața într-un accident aviatic, în timp ce pilota un avion MiG-15UTI.

Cauza reală a accidentului în care și-a pierdut viața Iuri Gagarin, primul om în spaţiu, aflată de-abia după 45 de ani

Misterul ce a înconjurat acest accident a provocat, de-a lungul timpului, nașterea mai multor teorii ale conspiraţiei, printre ipotezele, îndrăgite evident de public, numărându-se cea a sinuciderii sau chiar cea a unei coliziuni cu un OZN.

Alexei Leonov, cosmonautul care a efectuat prima ieşire în spaţiu, pe 18 martie 1965, s-a luptat cu autoritățile sovietice, apoi ruse, vreme de 45 de ani pentru a putea dezvălui ce s-a întâmplat cu adevărat în acea zi.

Comisia de Stat ce a investigat accidentul, din care a făcut parte şi Leonov, a concluzionat că echipajul aeronavei, Iuri Gagarin şi copilotul Vladimir Sereghin, a încercat să evite un obiect zburător, cel mai probabil un balon meteorologic, iar în urma manevrei efectuate avionul a intrat în vrie şi s-a ciocnit cu solul. 

”Poate această concluzie este pertinentă pentru un civil, nu şi pentru un profesionist”, a comentat Leonov. ”De fapt, adevărul este altul”, spune Leonov, care afirmă că a luptat pentru a dezvălui cauza reală a accidentului în care a murit Gagarin, dorind ca măcar familia acestuia să cunoască adevărul.

Conform planului de zbor întocmit de Sereghin înainte de accident, în cursul zborului de test pe care urmau să-l efectueze nu aveau să fie efectuate manevre acrobatice, ci doar manevre simple. După ce acestea au fost efectuate, misiunea fiind îndeplinită, Iuri Gagarin a transmis către bază mesajul ”Nume de cod 645, sarcinile au fost îndeplinite, coborâm”.

”Acela a fost ultimul mesaj pe care l-am auzit de la el. Punctul de control a notat că în acel moment se găsea la o altitudine de 4.200 de metri. 55 de secunde mai târziu, aeronava sa s-a prăbuşit”, a relatat Leonov.

În ziua producerii accidentului, Leonov urma să efectueze un antrenament cu paraşuta, numai că vremea era extrem de nefavorabilă.

Aflat în așteptarea unor noi ordine de la superiorii săi, Leonov a auzit zgomotul produs de o aeronavă care sparge zidul sonic, urmat la o secundă distanţă de o explozie. 

”Ştiam că un Su-15 era programat pentru teste în cursul acelei zile, dar acesta trebuia să zboare la o altitudine de 10.000 de metri sau mai mult, nu 450-500 de metri. Era o încălcare a procedurii de zbor”, povestește Leonov.

Leonov a primit ordinul să se întoarcă la aerodromul Chkalovsky, unde a aflat că aeronava lui Gagarin ar fi trebuit să rămână fără combustibil cu 45 de minute în urmă.

Temerile lui Leonov au fost confirmate atunci când a fost primită informația că o aeronavă s-a prăbușit în apropiere de Novoselovo.

”Echipa ce s-a deplasat la fața locului a identificat resturile aeronavei şi rămășițele lui Sereghin. Nu au găsit nicio urmă lăsată de Gagarin, cu excepţia unei genţi şi a cutiei cu hărţi.

Iniţial ne-am gândit că a reuşit să se catapulteze. Un batalion de soldaţi a inspectat pădurea de-a lungul întregii nopţi. Abia în ziua următoare a fost găsit. L-am identificat după o aluniţă neagră de pe gât pe care o văzusem cu trei zile înainte.

Autorităţile au format o comisie pentru a investiga cauza accidentului, iar printre cei invitaţi să ia parte m-am numărat şi eu, alături de Gherman Titov”, povestește Leonov.

În momentul în care a intrat în posesia raportului comisiei, Leonov a descoperit, pe lângă multe alte inadvertențe, și note pe care, în mod oficial, le-ar fi întocmit chiar el însuși, însă scrisul nu-i aparținea, iar informațiile conținute nu erau adevărate.

”Am văzut că în raport scria că distanţa dintre cele două sunete pe care le-am auzit a fost de 15-20 de secunde, nu de 1-2 secunde, aşa cum relatasem eu”, spune Leonov.

Cu ajutorul unui program de simulare pe calculator, s-a putut evidenția cea mai probabilă cauză a prăbușirii aeronavei în care se afla Gagarin. 

Pornind de la durata căderii, 55 de secunde, și de la viteza cu care se deplasa aeronava, 750 km/h, simularea pe calculator a stabilit că singura traiectorie pe care se putea deplasa avionul respectân acești parametri avea forma unei spirale cu o adâncime foarte mare.

”Un MiG-15UTI nu putea intra într-o pe astfel de traiectorie decât dacă dacă o aeronavă mai mare şi mai grea a trecut prea aproape de el şi l-a întors. Exact aceasta este cauza morţii lui Gagarin”, spune Leonov.

Un raport recent declasificat a confirmat faptul că în accidentul lui Gagarin a fost implicată și o altă aeronavă – un avion de vânătoare supersonic SU-15.

De altfel, din discuțiile avute cu mai mulți martori ai evenimentului, Leonov a aflat că aceștia au observat în acel moment un avion care a apărut din nori, cu partea din spate în flăcări, fumegând, pe care l-au identificat ulterior, atunci când li s-a prezentat macheta unui Su-15.

”În timp ce ardea, avionul a trecut foarte aproape aparatul în care se afla Gagarin, răsucindu-l avionul şi trimiţându-l în vrie, la o viteză de 750 de kilometri pe oră”, explică Leonov.

”Cred că unul din motivele pentru care autorităţile au decis să ascundă adevărul este pentru că nu au vrut să recunoască că o asemenea eroare a putut avea loc atât de aproape de Moscova”, a spus Leonov.

Numele pilotului avionului Su-15, responsabil de moartea lui Gagarin a rămas necunoscut. Păstrarea anonimatului pilotului de pe Su-15 a fost una din condiţiile pe care Leonov a trebuit să le respecte pentru a i se acorda permisiunea de a dezvălui adevărata cauză a accidentului.

”Am fost rugat să nu-i dezvălui numele. A fost un pilot de vânătoare foarte bun şi nu va rezolva nimic dacă îi spun numele”, a comentat Leonov.

Nikolay Stroev, Director Adjunct al Comisiei Militare-Industriale a URSS, a spus că accidentul nu a fost provocat cu intenţie de pilot, care nu a văzut cealaltă aeronavă în nori în timp ce se deplasa la o viteză supersonică.


CLICK - Follow us on Google News