3dots.ro

Dezamăgirile unui turist austriac în Mamaia anilor ’60: Nu există nicio posibilitate să cheltuieşti banii

Dezamăgirile unui turist austriac în Mamaia anilor ’60: Nu există nicio posibilitate să cheltuieşti banii

Nemulțumirile în legătură cu sejurul petrecut pe litoralul românesc nu sunt deloc de dată recentă… 

Un turist străin care şi-a petrecut concediul în anul 1964 pe litoralul românesc se plângea autorităţilor de la Bucureşti că nu a avut unde să-şi cheltuiască banii. El a reclamat faptul că în staţiunea Mamaia nu există nicio modalitate de distracţie, că angajaţii nu sunt ospitalieri, iar românii nu ştiu să-şi vândă produsele.

Kurt Bachmayer şi-a petrecut concediul în Mamaia în perioada 6-19 septembrie 1964. În scrisoarea pe care turistul austriac a considerat necesar să trimită autorităţilor de la Bucureşti, ni se oferă o imagine asupra situaţiei în care se afla litoralul românesc în acea perioadă.

Aşa aflăm că angajații din turism românii nu erau pregătiţi pentru a primi turişti din ţările occidentale, că nu erau nici pe departe atât de ospitalieri precum se crease legenda şi că, în afară de plajă, nu prea era niciun alt loc de distracţie.

”Datorită propagandei deosebit de puternice m-am hotărât ca anul acesta să aleg Mamaia ca loc de odihnă“, îşi începe Kurt Bachmayer scrisoarea adresată ministerului de Interne.

Din păcate, locul atât de lăudat în campania de publicitate l-a dezamăgit profund, încă de la prima experienţă cu oamenii, austriacul reclamând faptul că gazdele nu i-au întâmpinat aşa cum şi-ar fi dorit:

”Ar fi un act de politeţe dacă conducerea hotelului cel puţin ar saluta oaspeţii. Omul devine cu totul impersonal atunci când este condus ca o turmă în hotel şi de acolo într-o hală asemănătoare cu halele din fabrici, denumită sala de mese, unde sunt îndopaţi bogat şi peste măsură. Niciodată nu scapi de impresia că eşti numai un număr, un obiect“, spune turistul străin.

El pomenește totuși şi câteva excepţii: personalul de la recepţia Hotelului Flora şi cel de la sala de mese, care s-au străduit să le facă mai plăcut sejurul.

Austriacul, care a venit împreună cu soţia sa să se bucure de o vacanţă, s-a trezit într-o Românie comunistă, care oferea puţin atât turiştilor români, cât şi celor străini, el fiind dezamăgit că nu a avut unde să cheltuiască banii, fiind nevoit să se întoarcă cu buzunarele pline acasă.

”Nu există nicio posibilitate în Mamaia să cheltuieşti banii: trebuie să aveţi în vedere că turistul din Vest are la el suplimentar circa 3.000 de şilingi pe care ar vrea să-i cheltuiască individual“. 

O altă nemulţumire a lui era legată de faptul că angajaţii din domeniul hotelier, dar şi din restaurante nu cunosc nicio limbă străină. Turistul străin nu înţelegea de ce, la Mioriţa, unde veneau în proporţie de 90% nemţi, nu erau şi anunţuri într-o limbă străină.

”Nu este bine ca anunţurile să fie făcute numai în româneşte. Am stat acolo patru ore şi nu m-a întrebat niciun ospătar dacă doresc o a doua sticlă de vin“, dovadă că personalul nu era pregătit pentru turiştii occidentali, care aveau bani să cheltuiască pe lângă serviciile deja plătite.

O altă nemulţumire de-ale sale era legată de presă, aşteptându-se ca la chioşcurile de ziare sau măcar la recepţiile hotelurilor să găsească publicaţii din ţara natală şi astfel să fie la curent cu ultimele ştiri. 

La sfârşitul scrisorii sale, Kurt Bachmayer le dădea şi sfaturi autorităţilor comuniste de la Bucureşti: să amenajeze în hoteluri cafenele cu aparate de făcut cafea, care să funcţioneze.

”Este o absurditate ca pentru o cafea bună să aştepţi 30 de minute“, spunea el. Pe listă se mai aflau frizerii, întrucât ”în timpul concediului, fiecare doamnă vrea să meargă de două ori la coafor“, dar şi magazine cu produse tradiţionale.

Dorind să-i cumpere soţiei sale o haină de blană, a aflat că doar în sezonul rece pot fi găsite astfel de obiecte de îmbrăcăminte.

Pe lista de lucruri care lipseau dintr-o staţiune turistică se mai aflau lactatele, fructele expuse ”apetisant“, cofetăriile, chioşcurile de timbre. ”În concluzie, a spus el, 80% dintre turiştii străini au spus că nu vor mai reveni niciodată în România“. 

”Întrebaţi la banca dumneavoastră naţională ce sumă ridicolă a fost cheltuită de turiştii vestici. Trebuie să vă schimbaţi spiritual, în sensul că turistul din Vest este individualist şi ca atare vrea să-şi petreacă concediul cu partenerul lor omeneşte“, le-a spus el în scrisoarea publicată în volumul ”Dunărea şi Marea Neagră în spaţiul euroasiatic. Istorie, relaţii politice şi diplomatice“ editat de Muzeul Naţional al Marinei Române din Constanţa.

Epistola cetăţeanului austriac a ajuns la Gheorghe Gheorghiu-Dej, care i-a înaintat-o lui Alexandru Drăghici, la vremea aceea ministru de Interne. Ulterior, a fost trimisă ONT-ului (Oficiul Naţional de Turism) pentru ca aceste sugestii să fie discutate.

© 2024 - 3DOTS DIGITAL MEDIA BUREAU
Powered by VA Labs