
Alexander Bob Niculescu, românul care a realizat un test de sânge pentru diagnosticarea depresiei

Depresia este o boală larg răspândită, dar lipsa unor teste obiective precum și stigmatizarea celor cu tulburări de dispoziție de către restul societății duc adesea la diagnosticări greșite.
Descoperirea făcută de o echipa de cercetători de la Indiana University School of Medicine, condusă de profesorul de origine română Alexander B. Niculescu, vizează o abordare medicală de precizie a tratamentului psihiatric.
Studiul condus de profesorul de origine română s-a desfășurat pe parcursul a patru ani și a avut peste 300 de participanți, recrutați în principal dintre pacienții Centrului Medical Richard L. Roudebush VA din Indianapolis.
Stările de dispoziție alternante ale participanților la studiu au fost atent urmărite de echipa de cercetători, care a înregistrat de fiecare dată variația unor bio-markerii aflați în sângele lor.
Apoi, echipa lui Niculescu a apelat la o serie de baze de date construite din experimentele desfășurate în cadrul unor cercetări anterioare în domeniu, identificând 26 de bio-markeri-candidați semnalați în cazul unoer persoane diagnosticate cu depresie sau manie severă.
Bio-markerii au fost apoi testați pentru a se determina cât de precis au reușit identificarea persoanelor bolnave, dar și pe cele care se vor îmbolnăvi în viitor.
”Ne-a luat aproape două decenii ca să dezvoltăm această procedură, însă în ultimii cinci-șase ani am avut succes și am reușit să trecem de fazele de cercetare, care s-au concretizat în studii publicate în revistele de specialitate.
De-a lungul timpului, am dezvoltat testări ale markerilor biologici pentru a identifica diferite tipuri de durere, pentru a prevedea riscul de suicid, pentru depistarea stresului post-traumatic (PTSD).
Acestea sunt testele disponibile pentru moment, dar sunt șanse ca, spre finalul anului sau la începutul celui viitor, să avem gata și un test pentru depistarea anxietății”, a explicat Niculescu.
Depresie sau tulburare bipolară?
Un astfel de test de sânge poate stabili dacă e vorba de ceva real sau închipuit, ori poate exagerat, dacă persoana respectivă e doar lipsită de motivație și starea e trecătoare.
Al doilea aspect se referă la faptul că, simplificând, tulburările psihice sunt de două feluri: depresia și tulburarea bipolară.
Depresia se traduce printr-o dispoziție proastă, în schimb, tulburarea bipolară este ceea ce specialiștii numesc depresie maniacală, când pacientul se simte sfârșit și, imediat, agitat.
Chiar și în cele mai bune cazuri, în condiții de îngrijire medicală optime, uneori e nevoie de ani până când o persoană este corect diagnosticată.
Un astfel de test de sânge oferă o informație obiectivă medicilor, care vor descoperi ce se ascunde în spatele schimbărilor de dispoziție și vor fi capabili să distingă încă de la început între depresie și tulburare bipolară.
”Într-un fel, apariția acestui test e o abordare nouă, dar, pe de altă parte, pur și simplu normalizăm domeniul psihiatriei, pentru a înlătura stigmatizările și a evita impreciziile, pentru a-i ajuta pe pacienți să aibă vieți mai bune, vieți normale”, a spus profesorul Niculescu.
Testele au o rată de precizie a diagnosticului în proporție de peste 80%, adică sunt concludente în cazul a patru din cinci persoane.
În plus, nu este vorba doar de evaluarea stărilor de dispoziție, ci și de abilitatea de a distinge dacă e vorba despre depresie sau tulburare bipolară și de a prescrie, astfel, medicamentele potrivite.
În ultimii doi ani, Niculescu și echipa sa au cofinanțat o companie de tip start-up, în scopul de a comercializa aceste descoperiri făcute în cadrul universității.
În 2021 vor fi lansate testele într-un program-pilot, la care vor avea acces anumite spitale, medici specialiști și experți în domeniu din SUA.
Anul viitor, când va exista o infrastructură mai bine pusă la punct, proiectul va fi extins pe teritoriul SUA. Echipa este în discuții și cu partenerii europeni, pentru a distribui testele și în Europa.
Există colaborări cu companiile de asigurări, cu guvernele statelor și autoritățile din sănătate, astfel încât, la un moment dat, persoanele asigurate să poată avea acces la aceste teste în mod gratuit. În câțiva ani, se speră să poată fi reduse testele la doar câțiva markeri: făcându-le mai simple, vor fi și mai ieftine.