Cel mai sigur, majoritatea vom fi infectați de noul coronavirus, care va deveni unul sezonier, cu risc pentru același grupe expuse

25 Feb 2020 | scris de Monica Pavelescu

În mai 1997, un băiețel în vârstă de trei ani s-a îmbolnăvit de ceea ce părea a fi o răceală obișnuită, când simptomele - gât uscat, febră și tuse - au persistat mai mult de o săptămână, el a fost internat la spitalul Queen Elizabeth din Hong Kong. În ciuda tratamentului intensiv la care a fost supus, băiatul a decedat.

Cel mai sigur, majoritatea vom fi infectați de noul coronavirus, care va deveni unul sezonier, cu risc pentru același grupe expuse

Medicii, nedumeriți de modul rapid în care s-a deteriorat starea de sănătate a băiatului, au trimis Departamentului de Sănătate al Chinei, pentru analiză, mostre luate din saliva acestuia. Dar cum nici testele standard nu au putut identifica virusul care produsese boala, virusologii au luat decizia de a trimite mostrele și altor laboratoare.

Mostrele de salivă, analizate abia după o lună de zile la Centrul American pentru Controlul Bolilor și Prevenție din Atlanta, au relevat faptul că boala băiețelului fusese produsă de o modificare a celui mai teribil dintre virusurile gripale, ce ucisese la începutul secolului milioane de persoane - gripa spaniolă - dar că era vorba despre o tulpină ce nu mai afectase până în acel moment oamenii, ci doar păsările - H5N1 sau gripa aviară.

Virusologii au lansat semnale de alarmă în toată lumea, guvernul chinez a omorât peste 2 milioane de păsări, în ciuda protestelor fermierilor. Cazurile de infectare cu H5N1 au fost izolate și atent monitorizate. Până la sfârșitul anului 1997 în lume s-au produs 18 cazuri de infectări, dintre care 6 mortale.

Reacția împortiva virusului gripei aviare poate fi considerată un succes la nivel global, nemaifiind întâlnite cazuri de infecție cu H5N1 de ani de zile. Pe de-o parte acest succes a fost și o urmare a faptului că manifestările bolii fiind foarte servere au împiedicat circulația persoanelor infectate și au mai facilitat identificarea și izolarea acestora.

Din 2003 și până în prezent, virusul gripei aviare a ucis 455 de persoane, în evident contrast cu obișnuitul virus gripal sezonier, care este responsabil cu decesul a 0.1% din pacienții infectați, dar și de moartea a sute de mii de persoane în fiecare an.

Noul coronavirus, cel care înspăimântă lumea în acest moment, identificat drept SARS-CoV-2, provoacă la rândul lui afecțiunii ale aparatului respirator ce pot fi servere, dar boala pe care o produce, cunoscută drept COVID-19, are o rată a mortalității situată sub 2%. Totuși, chiar și cu această rată a mortalității extrem de scăzută față de cel în cazul gripei aviare - 60%, virusul a produs panică, și asta din cauza mediatizării sale excesive.

Coronavirusurile sunt similare virusurilor gripale, genomul lor constă într-o singură moleculă lineară de ARN. Patru dintre coronavirusuri infectează și oamenii, provocând răceală și gripă. Despre aceste virusuri oamenii de știință sunt de părere că au evoluat tocmai pentru a-și maximiza nivelul de răspândire, deci îmbolnăvesc, dar nu ucid bolnavii infectați.

Prin contrast, două noi coronavirusuri - SARS (Severe Acute Respiratory Syndrom) și  MERS (Middle East Respiratory Syndrome) - au fost asimilate de la animale, ca și cel al gripei aviare, H5N1. Aceste boli au un grad ridicat de mortalitate în rândul pacienților, cazurile în care afecțiunile au fost mai puțin severe fiind rare și, dacă ar fi fost mai multe, probabil că cele două virusuri s-ar fi răspândit mai mult. SARS și MERS au produs decesul a aproximativ 1.000 de persoane.

Cu un set de caracteristici puțin determinante - COVID-19- a atras atenția opiniei publice. Este mortal, dar nu foarte și modul în care se manifestă nu este unul ușor identificabil, previzibil, în unele cazuri simptomele după care poate fi identificat lipsind cu desăvârșire.

Lumea a răspuns cu o mobilizare fără precedent în fața acestei provocări. Genomul a fost identificat rapid și pus la dispoziția întregii comunități științifice, vaccinul împotriva sa fiind în pregătire în mai multe laboratoare. Guvernul chinez a luat măsuri stricte de răspândire a virusului și OMS a declarat stare de urgență la nivel mondial. Toate acestea s-au întâmplat într-o fracțiune din timpul necesar identificării H5N1 în 1997.

Marc Lipsitch, profesor de epidemiologie la Harvard, este de părere că este foarte puțin probabil ca acest coronavirus să poată să fie izolat, în ciuda măsurilor drastice luate în China. Izolarea COVID-19 ar fi fost posibilă doar în primele zile ale răspândirii bolii, iar presiunile suplimentare luate pentru stoparea acesteia nu vor avea niciun efect.

Profesorul Marc Lipsitch prevede că în anul ce urmează între 40% și 70% din populația lumii va fi infectată cu coronavirusul ce produce COVID-19. Dar, ține să specifice, că asta nu înseamnă că toate persoanele infectate vor suferi manifestări severe ale bolii.

”Cel mai probabil, cei mai mulți pacienți infectați cu coronavirus vor suferi manifestări ușoare sau asimptomatice ale bolii. Ca și în cazurile de gripă, grupele cele mai expuse vor fi cele ale persoanelor cu boli cronice severe sau ale vârsnicilor. Majoritatea îmbolnăvirilor nu vor avea nevoie de îngrijiri medicale”, spune profesorul Marc Lipsitch.

Marc Lipsitch nu este singurul epidemiolog care crede că răspândirea virusului va fi una foarte largă, majoritatea specialiștilor fiind de părere că în cazul SARS-CoV-2 avem de-a face un coronavirus care se va adăuga celor sezoniere, al cincilea, și că dacă se vor consemna manifestări severe, perioada următoare de valuri de îmbolnăviri se va numi ”sezonul de răceală, gripă și COVID-19”, în cazul în care această nouă afecțiune nu va primi un nume mai uman.

Este evident că, în anii ce in, singura cale prin care se poate obține diminuarea propagării noului coronavirus este găsirea unui vaccin, o cursă globală în găsirea acestuia fiind deja în curs în marile și sofisticatele laboratoare ale industriei farmaceutice.

Secvențierea genetică face ca procesul de creare a unui vaccin să fie unul mult mai rapid, dar chiar și așa cele mai optimiste previziuni nu cred ca acesta ar putea fi gata mai devreme de aprilie 2020, după această etapă urmând să mai treacă cel puțin 18 luni de teste clinice, pentru a dovedi că vaccinul este sigur și eficace, până să intre în producție.

Ce trebuie să facem împotriva îmbolnăvirii cu COVID-19? Nimic mai mult decât același măsuri pe care le luăm împotriva gripei și răcelii - spălatul pe mâini, evitarea contactului cu persoanele infectate - dar mai ales, evitarea panicii și a isteriei create de o anumită parte a media care își dorește cu orice preț interes pentru a obține mai mulți bani prin promovarea unor știri false.

COVID-19 este mai puțin periculoasă decât SARS sau MERS, doar că mai greu de identificat, prin simptomatologia diferită sau prin absența oricărei forme de manifestare, trebuie să ne obișnuim cu această idee și evităm să o contactăm prin măsuri de igienă și să așteptăm crearea unui vaccin.