Apariţia noii variante a SARS-CoV-2, în Africa de Sud, Omicron, ar putea schimba din nou cursul pandemiei şi readuce în discuție problema evoluţiei acest virus.
Cei mai mulţi experţi cred că inevitabil, pe termen lung, SARS-CoV-2 va deveni victima propriilor mutaţii, transformându-se într-un virus endemic, mai puţin agresiv, dar există şi opinii diferite.
Cristian Apetrei, virolog şi profesor de boli infecţioase şi microbiologie la Universitatea din Pittsburgh, SUA, spune că inevitabil virusul va deveni din ce în ce mai moale, însă până atunci mai poate crea probleme.
”Din punct de vedere ecologic, nicio specie nu are interesul să distrugă ecosistemul în care se află, deci nici SARS-CoV-2. O specie care se multimplică prin omorârea gazdei în decurs de o săptămână e o specie care trebuie să dispară repede.
Şi atunci adaptarea se face spre o relaţie din ce în ce mai «armonioasă» între virus şi gazdă care să permită pe de o parte supravieţuirea virusului, iar pe de altă parte o toleranţă cât mai mare din partea gazdei.
În realitate, în acest caz, cu SARS-CoV-2 noi nu putem şti, e încă un virus puţin cunoscut. Dar cei care susţin că virusul va deveni tot mai slab au în principiu dreptate.
Majoritatea lucrurilor pe care le-am văzut până acum aşa au mers. În prezent, virusul se adaptează din ce în ce mai bine la gazdă şi încearcă să evadeze răspunsurilor imune.
De obicei, toate modificările astea pe care le fac microorganismele vin cu un cost. Şi costurile sunt să piardă din patogeniticitate”, explică Cristian Apetrei.
O părere contrară are epidemiologul francez de origine română Mircea Sofonea, cercetăror şi profesor la Universitatea Montpellier. El e de părere că înainte să slăbească, virusul va deveni tot mai ucigător.
Cercetătorul a publica chiar un studiu în acest sens în care a arătat că variantele de SARS-CoV-2 apărute după cea originală de la Wuhan au fost tot mai agresive, concluzionând că acest tipar ar urma să se păstreze.
În acest sens, el dă exemplul HIV, virusul care provoacă SIDA, şi care nu a devenit mai puţin agresiv în atâţia zeci de ani, chiar dacă între timp au apărut medicamente eficiente.
”Sunt boli infecţioase şi virusuri care există de multă vreme şi tot nu au scăzut în virulenţă. Nu e o regulă care se verifică tot timpul.
Până acum, în cazul SARS-CoV-2, mutaţiile au devenit nu doar mai contagioase, ci şi mai virulente. Deci până acum, în acest caz regula e pe dos. Nu ştim însă cum va evolua pe termen lung, pe moment nu avem datele astea”, explică Sofonea.
Expert în politici de sănătate publică şi management sanitar, românca Oana Geambaşu a fost desemnată să coordoneze un studiu comandat de Comisia Europeană despre efectele pandemiei asupra ţărilor europene.
Oana Geambaşu crede că şansa noastră, în măsura în care se poate vorbi de o şansă atunci când vine vorba de SARS-CoV-2, este că virusul are o capacitate redusă de a face mutaţii în comparaţie cu alte virusuri, spre exemplu cele gripale. Într-un astfel de caz, virusul ar fi provocat mult mai multe probleme.
”Orice s-ar spune, SARS-CoV-2 e un virus cu capacitate scăzută de mutaţii. Sigur că au existat mai multe variante, iar unele tulpini le-au eliminat pe celelalte şi au devenit dominante, dar în comparaţie cu alte virusuri e un virus oarecum limitat.
Asta nu înseamnă că nu pot să apară la un moment dat şi tulpini extrem de contagioase, aşa cum e Delta, însă pe termen lung există percepţia că SARS-CoV-2 va deveni mai puţin letal, însă nu neapărat mai puţin transmisibil”, spune Oana Geambaşu.
