Jurnalele de știință publică referințe din ce în ce mai dese despre cazurile în care în care pacienții care deja au trecut deja prin COVID-19, se reinfectează după experiența unei spitalizări sau a unei izolări la domiciliu.
După cum e firesc, specialiștii încearcă să determine dacă aceste cazuri sunt doar excepții sau, din nefericire, noul coronavirus ar putea fi o boală imună, o infecție cronică, precum HIV/SIDA, cu care este înrudit.
În Iași, de exemplu, există cel puţin un caz la care infecţia cu SARS-Cov2 a apărut de trei ori, în perioade distincte, consecutive ca timp, chiar dacă s-a manifestat ca o formă uşoară de boală.
“În prezent, avem cel puţin şapte pacienţi care s-au prezentat, după ce s-au negativat, din nou la spital. Deci COVID 19 a doua oară. Din fericire, au fost cu o formă uşoară de boală”, a declarat prof. dr. Carmen Dorobăţ, infecţionist, managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iaşi, pentru Ziarul de Iași.
Profilul bolnavului de COVID-19 s-a schimbat substanțial, simptome precum pierderea gustului sau a mirosului, decisive până acum, nemaifiind relevante acum în stabilirea diagnosticului.
Nici febra nu mai este un simptom imperativ, au constatat medicii infecționiști din Iași, care au tratat până acum circa 3.500 de cazuri de COVID-19.
În prezent, se pune accent pe simptomele digestive, tot mai acute și mai grave, care durează mai mult decât acum câteva luni, în timp ce pacienții se negativează tot mai greu, chiar dacă nu au comorbidități.
”Ca o modificare a ceea ce înseamnă simptomatologia bolii, la începutul pandemiei pierderea gustului şi a mirosului erau un semn cardinal şi de debut. În prezent, aceastea lipsesc în cele mai multe cazuri, sau apar târziu, după 7-10 zile de la confirmarea cu boala”, spune prof. dr. Carmen Dorobăţ.
De asemenea, au fost pacienţi care, deşi nu au prezentat febră, au avut mialgii, dureri musculare foarte puternice, cu o durată de câteva zile, şi în cele din urmă s-au dovedit pozitivi.
“O altă remarcă pe care o subliniez este faptul că fenomenele digestive sunt din ce în ce mai frecvente, dacă nu cele mai frecvente.
Noi, infecţioniştii, încă din vară am tras un semnal de alarmă spunând că o boală diareică poate masca o infecţie cu SARS COV 2. Am întâlnit inclusiv pacienţi care au mimat o suferinţă a colecistului, şi de fapt era COVID 19”, a mai adăugat Carmen Dorobăţ.
O altă componentă a profilului pacientului COVID 19 vizează durata bolii. După cum susţin infecţioniştii, în ultima perioadă s-a remarcat faptul că formele medii de boală, chiar dacă nu se agravează, se prelungesc.
“Asta înseamnă că se negativează după 3-4 săptămâni, sau chiar mai mult. Dacă la începutul pandemiei susţineam că acest lucru se putea întâmpla la cei care aveau comorbidităţi, în momentul de faţă astfel de situaţii se întâlnesc la pacienţi care au forme medii, şi care nu au nicio boală asociată. Şi asta inclusiv la tineri”, a atras atenţia dr. Carmen Dorobăţ.
“Apar într-adevăr modificări care ar putea fi etichetate în contextul unui cortegiu fizio-patologic, ca într-o boală autoimună, în care , de fapt, rezultatul modificării apare în urma conflictului antigen-anticorpi. Aici aş pune acele manifestări dermatologice ce apar la unii pacienţi şi care sunt strict legate de boală. Tot aici aş încadra unele modificări renale de tipul nefritei”, a mai spus Carmen Dorobăţ.
”Nu numai corpul medical din Iaşi sau din ţară a remarcat că aceste manifestări coincid, dacă vreţi, cu cele ale unei boli autoimune. În acelaşi timp, tot din acest punct de vedere, dar şi al noului profil al bolnavului COVID-19, ne întrebăm dacă la această boală putem pune problema unei infecţii cronice”, a mai adăugat Carmen Dorobăţ.