Modelul suedez confirmat: «Prin carantină, n-am oprit decesele. Le-am schimbat datele»

23 Iul 2020 | scris de Monica Pavelescu

Aşa cum avertizau experţii epidemiologi de la Harvard, încă din luna aprilie, odată ce restricţiile de circulație au fost ridicate, în ţările care au închis totul, statistica referitoare la numărul de pacienți COVID-19, și a deceselor provocate de această boală, pur şi simplu, au explodat. 

Modelul suedez confirmat: «Prin carantină, n-am oprit decesele. Le-am schimbat datele»

În prezent, se constată o tendință crescătoare a numărului de infectări și decese provocate de noul coronavirus, în mai toată planeta, inclusiv în Japonia, unde numărul cazurilor noi a ajuns de la 130 la 1 iulie, la 454 la 20 iulie.

Paradoxal, în Suedia, ţara care a avut o abordare aproape unică în lume şi a refuzat să închidă oamenii în case, se poate constata acum plafonarea curbei deceselor. Iar asta în timp ce România, de pildă, tocmai a anunţat 36 de decese provocate de COVID-19 la data de 21 iulie.

O comparaţie între cele două ţări arată că, în ultimele două săptămâni, în Suedia, au murit doar 62 de oameni, din cauza coronavirusului, în timp ce, la noi, s-au înregistrat peste 240 de decese. 

Dezbaterea privind modelul suedez, care s-a bazat exclusiv pe civismul oamenilor, iar combaterea pandemiei s-a făcut prin mutarea responsabilităţii pe umerii cetăţenilor, în loc să fie impuse măsuri dure, din partea Guvernului, e departe de a fi încheiată.

Totuşi, un aspect pozitiv incontestabil al modelului suedez se reflectă în faptul că această ţară a fost printre puţinele din lume care au raportat o creştere economică, în prima parte din 2020. The New York Times notează că acest succes economic a venit cu preţul pierderii unor vieţi omeneşti.

Chiar dacă mulţi continuă să critice, în acest fel, abordarea suedezilor, ei înşişi sunt mult mai rezervaţi în a trage, deocamdată, concluzii. Nici nu spun că au avut cea mai bună abordare, nici nu susţin că au dat-o în bară.

”Aştept să facem pe viitor o evaluare mai serioasă, mai profundă a muncii noastre. În acest moment, nu putem şti cum se vor încheia lucrurile“, a spus Anders Tegnell, expert în boli virale şi cel care conduce programul Suediei de combatere a pandemiei.

În apărarea modelului suedez, Anders Tegnell a explicat că această ţară a optat pentru evitarea carantinei, pentru simplul motiv că nu există dovezi ştiinţifice, care să demonstreze că această metodă va aduce şi rezultate.

Ce-ar mai fi de remarcat, la analiza modelului suedez, e că această ţară chiar a reuşit să plafoneze curba, cel puţin, în privinţa deceselor. 

Această aplatizare a curbei a fost ideea de bază, din spatele carantinei pe care au mers mai toate ţările din lume, inclusiv România. Doar că, între timp, curba deceselor creşte peste tot, în timp ce, la suedezi, cifrele au scăzut drastic, la acest capitol, şi se menţin extrem de mici.

În urma acestor rezultate, doctorul David Katz, director la Centrul de cercetare pentru prevenirea bolilor Yale-Griffin din SUA, a tras o concluzie dură: ”Când plafonezi curba deceselor, prin implementarea unor lockdown-uri, nu scazi numărul deceselor. Schimbi doar data la care ele se produc“.

În aceste condiţii, singurul câştig al implementării unor măsuri extreme de carantinare e că această metodă împiedică îmbolnăvirea unui număr foarte mare de oameni, în acelaşi timp, ceea ce ar avea efecte catastrofale asupra sistemului sanitar.

Altfel, dacă suedezii au căutat să micşoreze, treptat, numărul deceselor, atunci ei şi-au atins obiectivul.

De partea cealaltă, pentru ţările care au aplicat abordarea chinezească, mergând pe o închidere totală, s-au adeverit previziunile sumbre, făcute în luna martie, de doctorul John Ioannidis, epidemiolog la Universitatea din Stanford. Ca şi Anders Tegnell, Ioannidis s-a arătat sceptic că metoda carantinei poate rezolva problema răspândirii noului coronavirus.

”Ideea e că nu ştim cât putem menţine această carantină, fără a produce efecte negative, din punct de vedere economic, social şi mental.

După ridicarea restricţiilor, pot apărea probleme grave, precum crize economice, tensiuni sociale, războaie şi, inclusiv, putem asista la un colaps social“, a scris doctorul John Ioannidis, într-un articol publicat în luna martie. 

În plus, peste tot în lume, în ţările care au închis tot, metoda a venit, ulterior, cu un decont mare: criză economică, creșterea șomajului, tensiuni sociale ce produc proteste masive, apariția unor probleme psihologice, în rândul populaţiei.

Suedia a înregistrat mai multe decese (5.667, în total), comparativ cu ţările vecine, precum Finlanda (328), Norvegia (255) şi Danemarca (611). Aceste ţări au implementat carantina de care am avut parte şi noi, în România.

În schimb, dacă se compară Suedia (10,2 milioane de oameni) şi Belgia (11,5 milioane de oameni), ţări similare ca număr de locuitori, se poate remarca faptul că suedezii stau mult mai bine, deşi belgienii au închis tot, la un moment dat, în încercarea de a opri răspândirea virusului.

În acest moment, Suedia a înregistrat 561 de decese, raportate la milionul de locuitori, în timp ce cifra belgienilor, la acest capitol, e mult mai mare: 846.

Suedezii recunosc că modelul lor n-a funcţionat, totuşi, la perfecţie. 
”Trebuie să admitem că, în ceea ce priveşte răspândirea virusului printre vârstnici, planul nostru n-a funcţionat. E evident acest lucru. Avem prea mulţi oameni în vârstă care au decedat“, a explicat premierul ţării, Stefan Löfven, în luna iunie.

Sub sloganul ”Stăm acasă, salvăm vieţi“, România a instaurat una dintre cele mai dure carantine din întreaga Europă, timp de 61 de zile.

Dacă facem o comparație a graficului deceselor produse de COVID-19 în Suedia şi în România, se poate remarca faptul că modelul suedez, chiar dacă n-a funcţionat la perfecţie, are acum rezultate mai bune.

  Suedia România
21 iulie 1 36
20 iulie 2 12
19 iulie 2 17
18 iulie 2 21
17 iulie 2 17
16 iulie 3 19
15 iulie 6 21
14 iulie 7 30
13 iulie 11 17
12 iulie 8 13
11 iulie 6 24
10 iulie 12 13
total 10-21 iulie 62 240

 


CLICK - Follow us on Google News