Mihai Netea, cercetător la Universitatea Radboud din Nijmegen, profesor de Biologie Experimentală, membru al Academiei Regale olandeze pentru Științe și Arte, este unul dintre numele cele mai importante din lume pe probleme de imunologie, ideile și cercetările sale deschizând deschis noi orizonturi.
Rezultatul cercetărilor sale a fost recompensat cu cel mai important premiu de știință din Olanda, premiul Spinoza, în valoare de două milioane și jumătate de euro pentru cercetările sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele.
Prof. dr. a acordat un interviu contributors.ro în care a discutat despre problema noului tip de coronavirus care a produs epidemia din China, SARS-CoV-2.
”SARS-CoV-2 face parte din familia coronavirusurilor, care este o familie foarte mare. Răceala obișnuită pe care o facem, de trei, patru ori pe iarnă, acea răceală în care ne curge un pic nasul, și atunci tot de coronavirusuri e vorba, sunt virusuri ce fac parte din aceeași familie. Acelea sunt virusuri care dau infecții foarte ușoare, bineînțeles, pe care aproape nu le simțim.
În același timp, sunt și alte coronavirusuri, cum a fost SARS-ul acum 10 ani, sau cum a fost MERS, care au apărut cu 4-5 ani în urmă și pe care, Slavă Domnului! nu le mai găsim deocamdată – decât MERS-ul foarte puțin. Acelea erau mult mai grave. Aveau o mortalitate mare.
Coronavirusul actual, Covid2019, este undeva între ele ca gravitate, nu este nici atât de ușor precum virusurile răcelii, dar nu este nici atât de grav precum SARS-ul. SARS-ul avea o mortalitate de 10%. Gravitatea infecțiilor cu Covid2019 este cam aceeași ca gravitatea unei gripe. Acea gripa sezonieră care se face în fiecare an, începând din noiembrie până prin martie, în perioada rece a anului, și care, din păcate, încă face victime.
Victimele sunt în special oameni care sunt fragili din punct de vedere al sănătății, fie din cauza vârstei foarte înaintate, fie din cauza unor boli intercurente, a unor comorbidități, le numim noi – oameni care au diabet foarte grav sau anumite boli respiratorii, aceia sunt mai susceptibili să facă formele mai grave ale bolii.
Aceasta este o infecție care a apărut acum câteva luni, luată de la un animal, de undeva din China, la fel ca marea majoritate a infecțiilor umane. Practic 80% din infecțiile pe care noi le avem, la un moment dat în istorie, au fost luate de la animale.
Acesta este un nou exemplu, și vor fi multe exemple și-n continuare. Acesta este un proces natural într-un fel, și noi dăm virusuri și infecții animalelor, și ele ne dau nouă. Când ești în contact cu alte ființe există o șansă să primești o astfel de infecție.
Nu este una dintre cele mai grave, dar nu este nici o infecție ușoară pentru că gripa este o infecție serioasă. De ce este serioasă? Pentru că atunci când a pătruns în populația umană această infecție cu Covid2019 nici unul dintre noi nu aveam niciun fel de memorie imună cu astfel de infecție. Astfel, un număr mai mare de persoane este susceptibil să facă infecția, mai mare decât în cazul gripei.
Aceasta, dintr-un singur motiv. Gripă avem de mulți ani, mulți dintre noi au făcut gripă deja și au o anumită memorie imună care ne apără împotriva gripei. Împotriva lui Covid19 nu avem această memorie imună, deci există posibilitatea ca mai mulți oameni să fie infectați, dar gravitatea Covid19 nu este mai mare decât a unei gripe obișnuite, a explicat prof. dr. Mihai Netea.
Ce este și cum funcționează memoria imunitară?
”Memoria imunitară, memoria sistemului imun se bazează pe faptul că celulule din sângele nostru, globulele albe, numite leucocite, în momentul când întâlnesc un virus sau o bacterie care ne dă o infecție, înregistrează această informație sub forma unor transformări chimice ale ADN-ului din nucleul lor – care este ușor modificat – în așa fel încât să identifice mai ușor data viitoare virusul sau bacteria care dă infecția respectivă.
Aceste mici modificări chimice duc și la expresia unor proteine pe suprafața celulelor albe, care se numesc receptori și care sunt ca niște antene care simt, ca niște mâini, care simt virusurile și bacteriile care circulă și care ne infectează la un moment.
Aceste modificări chimice fac ca la un moment dat celula să aibă mai mulți receptori pe suprafața ei și îi este mai ușor să recunoască infecția respectivă. Este ca și cum noi ne-am întâlni cu cineva pentru prima oară, pe care nu-l recunoaștem inițial, întâi trebuie să facem cunoștință, să știm cine este, dar a doua oară când vedem persoana respectivă ne este mult mai ușor s-o recunoaștem. Deja avem o memorie a acelei persoane care este înregistrată în creierul nostru.
Celulele albe, leucocitele sistemului imunitar fac același lucru: înregistrează această memorie a virusului sau a bacteriei respective, și-n momentul când acea informație respectivă devine necesară, la o nouă infecție, ele acționează cu mult mai puternic ca să elimine infecția.
Acest principiu e află și la baza vaccinurilor. Vaccinurile dau această informație globulelor albe fără să cauzeze infecția, în așa fel încât globulele albe să recunoască infecția mult mai repede și să acționeze mult mai eficient astfel încât oamenii să nu devină într-atât de bolnavi sau să nu devină bolnavi deloc, fiindcă virisul sau bacteria este eliminată foarte repede”, spune prof. dr. Mihai Netea.
Cum va evolua epidemia aceasta de coronavirus?
Sunt două scenarii posibile. Un scenariu încă posibil, deși devine tot mai dificil, este ca țările unde există infecții să reușească să-l țină în frâu complet, să nu se răspândească. Ar fi scenariul care s-a întâmplat, din fericire, cu virusul SARS care a dispărut. El s-a răspândit în câteva țări, nu în așa de multe ca actualul coronavirus, nu infecta chiar așa de ușor ca actualul coronavirus, și s-a reușit să fie oprit. Încă există o șansă, nu foarte mare în momentul acesta, să reușim să-l oprim.
O a doua posibilitate care în momentul acesta încet-încet devine mai plauzibilă este că se va răspândi peste tot și va deveni endemic, în sensul că va fi în populație. Într-adevăr, așa se întâmplă, când apare un astfel de virus relativ multe persoane vor face infecția fiindcâ nu există această memorie imună. Dar în al doilea an, în al treilea an șamd, va fi fi din ce în ce mai puțin răspândit, din cauză că tot mai mulți oameni vor avea memoria imună a virusului respectiv și vor fi imuni, nu vor mai fi infectați de acel virus.
În plus, sperăm că va veni primăvara, cât de repede. Nu știm sută la sută, dar probabil e un virus căruia nu-i place căldura și sperăm ca numărul de infecții să scadă în momentul în care vremea devine mai caldă, ceea ce ne va da ceva timp extra de 6-9 luni, probabil până la sezonul următor, pentru dezvoltarea unor vaccinuri, la fel ca și vaccinurile gripale. La sezonul următor va putea fi vaccinată lumea, și cu atât mai mult se vor face mai puține infecții”, s-a exprimat prof. dr. Mihai Netea.