Câtă pâine putem mânca pe zi? Evident că există o limită sănătoasă când vine vorba de consumul de pâine, însă nu e indicat să o excludem din alimentaţia zilnică.

Nici pâinea albă, atât de iubită şi delicioasă, nu e chiar un pericol pentru sănătate. Dimpotrivă, pentru anumite categorii de persoane, este chiar mai bună decât cea integrală sau neagră. Totuşi, există o condiţie: să fie făcută cu maia.

În majoritatea cazurilor, atunci când vrem să scăpăm de kilograme în plus, primul gând e să ne punem în minte să nu mai mâncăm deloc pâine. De parcă acest aliment ar fi de vină pentru toate problemele noastre cu silueta.

Ei bine, experţii în sănătate ne spun că e o greşeală să eliminăm pâinea din alimentaţie!

Câtă pâine putem mânca pe zi?

”Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă consumul a 250 de grame de pâine pe zi, adică 7-8 felii de pâine, zilnic.

Sub nicio formă nu trebuie să renunţăm la consumul de pâine. Este un aliment de bază şi cea mai banală formă de amidon, acel nutrient care conţine glucoză ce se absoarbe lent.

Fără glucoză, corpul nostru nu poate funcţiona de la muşchi până la sistemul nervos, orice celulă se hrăneşte cu glucoză.

Deci, pâinea trebuie să rămână, în continuare un produs prezent în fiecare zi şi la fiecare masă, bineînţeles în cantitate moderată,” atrage atenţia dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist, într-un articol publicat pe smartliving.ro.

Medicul nutriţionist spune că într-o farfurie ideală, carbohidraţii, adică produsele făinoase trebuie să acopere un sfert din suprafaţă. În această categorie intră pâinea, cerealele, orezeul, pastele făinoase, mămăliga şi cartoful.

”Deci, pâinea poate fi un înlocuitor pentru oricare dintre produsele enumerate şi categoric este alimentul perfect când vine vorba de sandwichuri,” concluzionează dr. Bilic.

Câtă pâine putem mânca pe zi și ce sortiment este mai sănătos?

Pentru această întrebare nu există un singur răspuns corect. Studiile au relevat că nu există prea multe diferenţe între pâinea albă şi cea integrală. Şi chiar dacă poate părea surprinzător, pentru anumite categorii de persoane, pâinea albă e opţiunea mai sănătoasă. 

”În legătură cu sortimentul de pâine, fiecare trebui să-şi găsească pâinea care să fie pe gustul lui.

Din punct de vedere caloric, ele au acelaşi aport, adică aproximativ 230 de calorii pe suta de grame. Doar conţinutul de fibre diferă între pâinea albă şi pâinea intermediară sau neagră”, a explicat nutriţionistul Mihaela Bilic.

Pâinea albă este o pâine fără tărâţe din care a fost îndepărtat învelişul bobului de grâu, este mai săraca în fibre şi în minerale, însă este mai uşor de digerat, conform medicului nutriţionist.

Pâinea albă, cea mai bună pentru copii 

”În cazul copiilor, pâinea albă este cea mai bună opţiune deoarece tubul lor digestiv este incomplet dezvoltat, iar fibrele şi tărâţele din cereale pot crea iritaţie intestinală şi intoleranţe alimentare.

Deci, pâinea albă rămâne o opţiune sănătoasă, cu atât mai mult cu cât ea este făcută cu maia şi sunt respectaţi timpii de dospire. În acest caz nici măcar nu mai creează balonare, ca în cazul pâinii făcute cu drojdie,” a precizat dr. Mihaela Bilic.

Un nou studiu, efectuat de Institutul de Ştiinţe Weizmann din Israel, a descoperit că nu există nicio diferenţă între efectele pe care le produce consumul de pâine albă, comparativ cu consumul de pâine integrală.

Cercetătorii şi-au bazat studiul pe efectele nutriţionale şi glicemice ale consumului a două tipuri diferite de pâine, iar constatările lor au fost publicate în revista Cell Metabolism.

Dr. Eran Elinav, cercetător în cadrul Departamentului de Imunologie de la Institutul Weizmann şi unul dintre autorii principali ai studiului, a declarat că nu s-a găsit nicio diferenţă între efectele pe care le produc aceste două tipuri de pâine.

Modificări după reluarea consumului de pâine

Oamenii de știință au mai descoperit că, în cazul celor care eliminaseră pâinea din alimentație, după doar o săptămână de la reluarea consumului, au apărut modificări semnificative statistice ale parametrilor clinici.

”Am văzut o reducere a mineralelor esențiale din sânge (calciu, magneziu, fier) ​​și o creștere a LDH (lactat dehidrogenază, un marker al deteriorării țesuturilor). Dar am observat, de asemenea, o îmbunătățire a markerilor funcției hepatice și renale, a markerilor de inflamație și a nivelului de colesterol,” a explicat Dr. Eran Elinav.

Este glutenul o problemă? 
Chiar dacă dietele fără gluten au devenit extrem de populare în ultimul timp, ar trebui să urmați una doar dacă testele medicale au demonstrat că într-adevăr aveți o intoleranță la această proteină, nu doar pentru că e la modă.

Persoanele cu boală celiacă (intoleranță la gluten) au o reacție autoimună severă la gluten care provoacă leziuni intestinale, astfel încât consumul acestei proteine poate fi foarte periculos.

Cu toate acestea, mulți oameni pot tolera glutenul și nu trebuie să-l evite.

Oamenii de știință au arătat că evitarea glutenului poate determina anumite persoane să nu mai mănânce alimente sănătoase, cum ar fi cerealele integrale.

Un studiu din 2017 a constatat că consumul de gluten nu crește riscul de boli de inimă, dar evitarea cerealelor integrale pentru a-l elimina poate crește riscul.