Ce comorbidități sunt cel mai des întâlnite și de ce România e liderul al deceselor COVID. Ministerul Sănătății «Nu deținem astfel de informații»

23 Sep 2020

Ministerul Sănătăţii din România nu are centralizarea comorbidităţilor cel mai des întâlnite în decesele COVID-19, nu ştie cât durează, în medie, de când un pacient începe să aibă simptome de COVID-19 până când este diagnosticat, nici de la debutul bolii până la spitalizare. Iar în cazurile de deces, ministerul nu “deţine informaţii” nici despre durata medie de la spitalizare la deces. 

Ce comorbidități sunt cel mai des întâlnite și de ce România e liderul al deceselor COVID. Ministerul Sănătății «Nu deținem astfel de informații»

Ministerul Sănătății din România nu știe! Nu știe mai nimic despre epidemia provocată de coronavirus, pentru că nu colectează așa cum ar trebui, profesionist, sau nu comunică date despre principalii indicatori epidemiologici care cuantifică, practic, răspunsul unui sistem medical la pandemie.

Sunt indicatori pe care Centrul European de Prevenţie şi Control al Bolilor (ECDC) îi analizează, săptămânal, pentru a face atât o medie europeană, cât şi comparaţii între răspunsurile diferitelor ţări.

Însă, România trimite către acest sistem date despre mai puţin de 20% dintre cazurile şi din decesele COVID-19, în timp ce alte state, precum Norvegia, Malta, Danemarca, Austria, Irlanda, Olanda, Islanda, Estonia, Suedia trimit, caz cu caz, 100% din datele de care dispun. 

Ce nu ştie Ministerul Sănătăţii
La întrebările adresate de cotidianul Libertatea, ministerului Sănătăţii, instituţia a răspuns doar cu: “Ministerul Sănătăţii nu deţine astfel de informaţii”.

1. Care este durata medie de la debutul bolii până la deces, pentru toate decesele COVID-19 în România?

E important de știut cât de repede este depistată boala

2. Care este durata medie de la debutul bolii la diagnosticare, pentru toate decesele COVID-19 în România?

Indicatorul are o importanță majoră, deoarece poate arăta în ce măsură este sau nu eficientă strategia de testare: dacă bolnavii la mare risc sunt depistaţi la timp, pentru a putea primi îngrijiri corespunzătoare, înainte ca boala să avanseze spre deces.

3. Care este durata medie de la debutul bolii la spitalizare, pentru toate decesele COVID-19 în România?

Acest parametru poate indica rapiditatea cu care bolnavii de COVID-19 ajung să primească îngrijiri specializate, tratamente care ar putea preveni complicaţiile infecţiei. Un singur exemplu în acest sen - administrarea de anticoagulante, în unele cazuri, care ar putea stopa formarea de cheaguri.

4. Care este durata medie de la spitalizare la deces pentru toate decesele COVID-19 în România?

Aacest indicator ajută la formarea unei idei despre cât timp ajung să petreacă în spital, respectiv într-o secţie de Terapie Intensivă bolnavii de COVID-19.

Cu cât această durată de spitalizare este mai mare, cu atât înseamnă că a existat mai mult timp pentru ca personalul medical să încerce toate strategiile pentru a opri avansarea bolii până în stadiul critic. 

Dacă bolnavii sunt spitalizaţi deja în stadiu critic, atunci nici medicii nu mai au timp să aplice tratamente care s-ar putea dovedi, în cele din urmă, salvatoare de vieţi. 

5. Care sunt, potrivit Ministerului Sănătăţii, posibilele explicații pentru faptul că România are, în prezent, o rată a mortalității mult peste cea înregistrată în majoritatea țărilor europene?

 România are, zilnic, mai multe decese COVID decât Ungaria, Suedia, Italia sau Austria

6. Câte din decesele de COVID-19 în România, de până astăzi, au fost cazuri diagnosticate post-mortem (la care rezultatul testului de laborator a venit după deces)?

O bună parte din cazurile de decese COVID-19 au fost declarate, în primele luni ale epidemiei în României, când anunţurile se făceau deces cu deces, ca fiind diagnosticate post-mortem sau în ziua morţii.

În astfel de situaţii, practic, bolnavul nu beneficiază de îngrijiri specializate, ceea ce scade şansele de supravieţuire.

Ba mai mult, nefiind diagnosticat până la survenirea decesului, bolnavul ar putea transmite infecţia către un număr mai mare de oameni – neluându-se toate măsurile necesare pentru evitarea contaminării, situaţie cu atât mai gravă în cazurile în care vorbim de bolnavi deja internaţi pentru alte afecţiuni sau intervenţii chirurgicale. 

7. Care sunt cel mai frecvent întâlnite comorbidități în totalitatea cazurilor de decese COVID-19 în România?

Încă de la începutul pandemiei, astfel de informaţii au fost raportate, caz cu caz, de la spitale către direcţiile de sănătate publică, iar ulterior către Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică. 

În primele luni ale pandemiei, comunicarea oricărui deces venea la pachet cu informaţii din fişa medicală a pacienţilor. Sindromul Down, alcoolism, hipoacuzie au fost doar câteva din comorbidităţile transmise presei, fără să existe o legătură clară între ele şi evoluţia COVID-19 la pacientul respectiv.

Totuşi, în prezent, ministerul Sănătăţii spune că nu deţine informaţii despre cele mai comune comorbidităţi la decesele COVID-19.


CLICK - Follow us on Google News