Umanitatea se află în fața unei noi provocări, în condițiile în care, în unele scenarii, pandemia ar putea dura ani buni de acum înainte, dar îndepărtându-se de catastrofa în care s-a găsit sistemul medical în 2020.
Este vorba de impactul provocat de succesul în combaterea bolii, oferit de eficiența vaccinurilor și a campaniilor de vaccinare, sub efectul căruia societatea se va obișnui cu boala, într-o formă mai puțin gravă, dar încă fatală, din simplul motiv că bilanțul victimelor va fi mai mic decât cel din 2020, deci suportabil, scrie publicația americană The Atlantic.
În martie 2020, lumea intra într-un lockdown fără un final previzibil, în tentativa de a se proteja în fața unui virus misterios. Amintirile perioadei trăite în urmă cu un an, în primele săptămâni ale pandemiei, par că vin dintr-un portal spre un univers paralel.
Toată lumea își dezinfecta frenetic mâinile, dezinfecta cumpărăturile și probabil ar fi purtat și măști fără să crâcnească, dacă ar fi avut de unde să cumpere. Despre virus se cunoșteau foarte puține informații. Nu se știa, spre exemplu, că simptomele pot ține câteva luni, că bolnavii își pot pierde simțul mirosului și al gustului.
Deși existau unele predicții în acest sens, puțini își imaginau probabil că milioane de oameni vor muri din cauza COVID.
După un an, pandemia arată foarte diferită față de acea perioadă. Din SUA până în Europa, catastrofa sanitară acută din primăvara lui 2020 a fost înlocuită de o criză prelungită și monotonă.
Oamenii s-au săturat de restricții și nu le mai pot respecta. În Germania, mii de persoane au plecat în vacanță în Mallorca, în vreme ce țara se confruntă cu al treilea val pandemic.
În SUA, afacerile se redeschid, deși în jur de o mie de americani mor zilnic. Primarul New Yorkului, Bill de Blasio, tocmai a cerut angajaților să se întoarcă la muncă, chiar dacă nu sunt vaccinați.
Ideea tot mai clară este că lumea nu pare să mai aibă răbdare să mai aștepte finalul de facto al pandemiei, mai ales că nimeni nu știe când anume va veni acesta, dacă va veni vreodată.
Pentru mulți, un lucru este cert, chiar dacă epidemia ar putea dura ani buni de-acum încolo, coșmarul din 2020 pare să se fi încheiat.
În schimb, lumea se va confrunta cu noi provocări, care nu pot fi comparate cu cele de anul trecut. COVID-19 este înlocuit cu COVID-21.
De aceea, este necesar să luăm în calcul o nouă abordare a perioadei care se află în fața noastră, una care să nu conducă la complacere, dar nici la paralizie, scrie în The Atlantic James Hamblin, medic și lector la Școala de Sănătate Publică Yale.
COVID-21 este produsul unor schimbări importante
Bolile nu sunt statice. Agenții patogeni se modifică, gazdele se schimbă, mediul se schimbă. În cazul COVID, toți trei s-au schimbat, de la debutul pandemiei și până acum.
Coronavirusul a infectat peste 100 de milioane de persoane și a evoluat între timp în noi variante, care sunt mai contagioase. Și sistemul imunitar al oamenilor s-a adaptat, după ce a luptat cu infecția.
S-au schimbat și stilul nostru de viață, standardele sociale, sistemele medicale și programele de sănătate publică.
COVID-21 este produsul tuturor acestor schimbări. Este modul în care boala va fi simțită în anii care urmează: cu noi variante ale virusului, noi politici publice și comportamente sociale, dar mai ales cu noi vaccinuri.
În SUA, aproape un sfert dintre americani au fost vaccinați cu cel puțin o doză. Campaniile merg ceva mai încet de cealaltă parte a Atlanticului, dar chiar și așa, este de așteptat ca până în vară, o mare parte din populația Europei să fie imunizată.
Vaccinarea va modifica natura COVID în moduri neașteptate. Habitatul virusului se schimbă. Ar putea să se fixeze încă în căile nazale ale unui om vaccinat, dar nu va mai ajunge în plămâni.
Întrebarea-cheie este: cât de mult va dura protecția oferită, în special în cazul unui virus care suferă mutații?
Studiile clinice au dovedit că vaccinul previne în mare măsură infectările și în și mai mare măsură formele severe ale bolii, dar nu au arătat când ar putea să dispară această protecție. Este probabil prea devreme pentru acest răspuns.
Răspunsul oficial al Centrului pentru Combaterea Bolilor din SUA la întrebarea ”cât durează imunitatea după vaccinare” este ”Nu știm”.
Scenariul 1. Protejați de boală, chiar și după ce scade nivelul anticorpilor
Primele cercetări despre vaccinuri au arătat că acestea generează un nivel mare de anticorpi, care începe să scadă însă după o lună de la prima doză.
Nivelul anticorpilor nu este însă singurul indicator al imunității. Monica Gandhi, o specialistă în boli infecțioase de la University of California, San Francisco, crede că oamenii vor fi protejați de sistemele imunitare chiar și după ce nivelul de anticorpi a scăzut.
Cercetarea sa se bazează pe felul în care virusul imunodeficienței umane (HIV) evită și slăbește sistemul imunitar, în special celulele T.
Gandhi spune că celulele T stochează memoria infecțiilor anterioare și sunt în general mai importante decât anticorpii pentru menținerea unei protecții pe termen lung în fața virusurilor.
O dovadă în acest sens este oferită de persoanele care în 2003 s-au infectat cu SARS, virusul asemănător actualului SARS-CoV-2. Se pare că celulele T ale oamenilor infectați în acel moment au recunoscut proteina spike a virusului, în experimentele efectuate în laborator 17 ani mai târziu.
Din acest motiv, Gandhi crede că această memorie stocată va fi suficientă pentru a ne proteja de formele severe ale bolii, chiar dacă nu va fi la fel de puternică precum un nivel ridicat de anticorpi.
Dacă ipoteza lui Gandhi este corectă, asta înseamnă că COVID-21 va fi în cele din urmă o boală rezonabilă sau, în orice caz, mai puțin mortală decât cea cu care ne-am confruntat până acum.
”În cel mai rău caz va fi o răceală. În cel mai bun caz, vom obține o imunitate de grup, iar virusul aproape va dispărea”, spune experta, citată de The Atlantic.
Scenariul 2. Putem obține cel mult o imunitate sezonieră
Alți specialiști sunt ceva mai pesimiști și propun un scenariu mult mai rău.
”Îmi este destul de clar că teoria celulelor T nu se susține. În ciuda faptului că celulele vor recunoaște virusul, acest lucru nu va oferi o protecție semnificativă.
Poate că boala va fi mai blândă a doua oară, sau după vaccinare, dar temerile sunt că virusul suferă mutații, deci ar putea fi mai periculos”, spune biologul și fostul profesor de la Harvard, William Haseltine pentru The Atlantic.
Cu privire la imunitatea de grup, Haseltine crede că este vorba despre ”o fantezie”.
”Tot ce putem obține este o imunitate sezonieră de grup. Avem o experiență de 60 de ani cu coronavirusurile și întotdeauna au revenit”, este de părere biologul american.
În orice caz, chiar și varianta cea mai rea a lui COVID-21 va fi diferită față de COVID-19.
Milioane de cazuri severe vor fi prevenite de vaccinuri, în vreme ce oamenii vor fi nevoiți probabil să își facă doze suplimentare în mod constant.
”Vaccinurile Moderna și Pfizer sunt șocant de bune în imitarea infecției naturale. Dar este important să subliniem că vaccinurile vor oferi o protecție temporară. Un an, poate doi”, spune Haseltine.
Asta înseamnă că lumea va avea nevoie de un sistem de producție și distribuție a vaccinurilor mai eficient și mai durabil. Sarcina vaccinării anuale sau semianuale a unei populații va fi una enormă.
În cele din urmă, spune Haseltine, putem spera că vom avea un vaccin universal care să ne protejeze de toate variantele SARS-CoV-2 sau chiar de coronavirusurile ce vor urma.
În acest sens, primele cercetări pe baza tehnologiei imunizării cu nanoparticule – care combină fragmente din mai multe virusuri – oferă semne încurajatoare.
Deci pe măsură ce cursa pentru dezvoltarea unui vaccin inițial e aproape de final, cursa pentru un vaccin universal abia începe.
Scenariul 3. Obișnuința cu o boală încă gravă
Între scenariul lui Gandhi și cel al lui Haseltine există un al treilea, mai neliniștitor, scrie The Atlantic.
În acest scenariu vaccinurile funcționează, dar doar într-un interval de timp limitat, ceea. ce face ca pandemia provocată de virus să continue, deci să se transmită și să sufere mutații.
COVID va avea în continuare forme severe, chiar fatale, la unii oameni. Vaccinarea va duce mortalitatea la un prag scăzut, dar nu la zero. Și totuși, lumea va ajunge să considere că acest lucru este tolerabil.
Cu alte cuvinte, este posibil ca boala să persiste, să ucidă sute de mii de oameni în fiecare an, dar societatea să considere acest bilanț ca fiind unul ”acceptabil”.
În loc să facem eforturi pentru a ajunge într-un viitor post-COVID, vom ajunge să ne resemnăm și să considerăm că această boală este un alt element nefericit, dar inevitabil, al lumii, scrie The Atlantic.
Versiunea COVID-21 ar fi mai periculoasă nu pentru că virusul ar dezvolta mutații noi sau pentru că vaccinurile nu ar fi eficiente. Riscul ar veni din modul în care societatea se va raporta la pandemie, o va privi ca fiind ceva normal.
În 2004, specialistul în bioetică Jackie Scully scria că bolile se transformă parțial datorită actului medical, dar în special din cauza unui mix de factori sociali și economici. Aceștia sunt cei care schimbă și felul în care percepem bolile și în care reacționăm la ele.
Cel mai perfid viitor, observă publicația americană, este acela în care nu ne ajustăm standardele morale și sfârșim prin a măsura pericolul COVID-21 după criteriile din 2020.
Apoi, dacă țările bogate, cu acces la vaccin, vor abandona eforturile după ce boala va ajunge sub control pe teritoriul lor, virusul ar putea bântui în forme grave în restul lumii, pentru a genera poate o nouă creștere a cazurilor peste tot.
Evitarea acestei miopii este principala provocare a lui COVID-21, avertizează publicația americană.
