Prof. univ. dr. Litarczek: Toată imunitatea organismului ține de credință. Dumnezeu nu lucrează cu minuni, ci cu oportunități

27 Oct 2021 | scris de Cristina Romanescu

Prof. univ. dr. George Litarczek s-a născut în 1925 în SUA, la Boston, dar a studiat și lucrat în România. Ar fi putut pleca oricând și-ar fi dorit din România, dar n-a făcut-o...

Prof. univ. dr. Litarczek: Toată imunitatea organismului ține de credință. Dumnezeu nu lucrează cu minuni, ci cu oportunități

Spune că n-a plecat tocmai din cauza faptului că în mod conjunctural i s-a permis să creeze și să dezvolte o nouă specialitate în medicină, anestezia, devenită ulterior anestezie terapie-intensivă. 

Într-un interviu acordat ziare.com în urmă cu cinci ani, cu trei înainte de a trece în neființă, prof. univ. dr. George Litarczek vorbea despre problemele societății românești, ale sistemului medical și despre relația dintre medicină și credință, dintre om și Dumnezeu. 

Suntem într-un moment în care ideile profesorului Litarczek ne pot ajuta să-l înțelegem mai bine și, poate, să devenim mai buni, măcar unii cu alții, mai constructivi...

Concluzionând ideile profesorului Litarczek societatea actuală este un haos dominat de incompetență, pentru că oamenii judecă după parametri comuniști în care au fost formați.

El este de părere că în comunism s-a construit cu oamenii educați în sistemul de învățământ de dinainte de război și că în prezent ne dorim să refacem societatea cu oameni educați în timpul comunismului, ceea ce nu ar fi posibil.

___________

Deși născut în SUA și cetățean american, ați rămas în România în cea mai cruntă perioadă din istoria noastră recentă, adica după 1945. De ce?

Prof. univ. dr. George Litarczek: Da, am dubla cetățenie. Pe deasupra sunt și de origine germană. Și, totuși, chiar fără a fi membru de partid, la Elias le-am dat anestezie lui Gheorghiu Dej și altor "capete încoronate". Am intrat în partid abia în 1973, când mi s-a spus că altfel nu pot fi profesor universitar. Eram deja conferențiar.

Toata lumea ma întreabă de ce nu am plecat din România. Pentru că în anii '50 am făcut, ca găina, un ou, pe care conjunctura mi-a permis să-l dezvolt - specialitatea anestezie, care în 1972 a devenit anestezie terapie intensiva.

Până atunci anestezia o dădeau diverși chirurgi, în general cei mai tineri, uneori și surorile. Înainte de anii '50, când bolnavul ajungea în stare gravă, murea. Era abandonat de medici. Până când medicina a învățat că bolnavii pot fi scăpați din situațiile primar grave.

Din anii '50 la Colțea am început cu chirurgia cardiacă. Ea cerea terapie intensivă. Deci la Colțea s-a născut terapia intensivă cardiacă, iar la Floreasca, Zorel Filipescu a creat terapia intensivă de urgență, datorită ministrului adjunct al Sănătății, care era la Floreasca, și ministrului Voinea Marinescu, care era la noi, la Colțea.

Specialitatea de anestezie a fost recunoscută în 1957, când Voinea a făcut marea curățenie în rețeaua sanitară. După război, rămăsese un haos, erau în posturi de medici oameni fără diplomă, unii fără liceu, impostori de mâna întâi. Erau și profesori universitari fără diplomă de medic. Specialitatea ATI a fost creată de ministrul Teodor Burghele în 1972, când s-a facut o reorganizare sanitară.

Voinea Marinescu a fost cel mai bun ministru al Sănătății pe care l-a avut România postbelică până astăzi inclusiv.

_____________________

Sănătatea de astăzi suferă de boala generală a sistemului - corupția. Acolo unde ai un manager cât de cât cinstit, care cumpără ce-i trebuie spitalului, treaba merge de bine, de rău. Eu am fost șef de clinica la Fundeni și știu cum este.

Dar e mai mult decât atât: oamenii nu știu să gândească, nu sunt profesioniști.

Comuniștii au avut o viziune organizatorică gândită de Lenin și Stalin, bazată pe industrializare, ceea ce nu era neapărat greșit, pentru că numai țările industriale își pot crește standardul de viașă. Și au facut asta cu generația mea, ingineri, medici educați în sistemul de învățământ dinainte de război.

Acum noi vrem să refacem societatea cu oameni educați în timpul comunismului. Ceea ce ai învățat în școală, ceea ce ai văzut în tinerețe îți creează coordonatele după care faci toate judecățile.

Mă uit la cei de acum, nu găsesc soluții decât în stil centralizat. Vă dau un exemplu. Nu are ce căuta ministerul Sănătății să impună prețul medicamentelor, iar asta deranjează tot echilibrul. Apoi, de ce se dau citostasticele numai în spitale, ar trebui să se găsească la orice farmacie sau măcar la câteva ăn fiecare oraș și un medic oncolog să poate pune perfuziile și la el la cabinet.

Soluția lor e ca guvernul să dirijeze tot. În lumea capitalista, guvernul nu dirijează, ci creează mediul, legislația, restul e concurență liberă.

V-a chemat vreodată cineva după 1989 să vă ceară părerea?

Prof. univ. dr. George Litarczek: Până la Revolutie am colaborat cu toti miniștrii Sănătății. După Revoluție, nu m-a mai întrebat nimeni nimic. În 1993 am ieșit la pensie de la Facultatea de Medicină, în 1995 de la Fundeni, după care am mai făcut învățământ în retele particulare.

Zece ani am fost profesor la Politehnica, am predat un curs de aparatură medicală la catedra de Electronică. Pofesorul Tulbure, succesorul meu la Fundeni, băiat destoinic, le-a acoperit necesitățile, eu m-am facut inginer.

V-a părut rău ca n-ați plecat din țară?

Prof. univ. dr. George Litarczek: Nu, deși am avut oferte.

Cum vedeți societatea de azi?

Prof. univ. dr. George Litarczek: Un haos dominat de incompetență pentru că oamenii judecă în parametri comuniști în care au fost formați. Copiii de azi trebuie să se formeze în străinătate. Degeaba ajungi comandantul unei grupe care nu ascultă de comenzi și face numai ce vrea ea.

De asta guvernanții nici nu pot să schimbe ceva. Și trebuie plecat de la educație, tocmai aceea care nu se schimbă.

Gândește vreunul din pătura conducatoare ca un american? În SUA, legea e forul suprem. Constituția americană definește perfect care e dreptul tău și până unde se întinde el: până la drepturile celuilalt. Iar cea care-ți îngrădește drepturile e legea.

Deci supremația legii, educație....

Prof. univ. dr. George Litarczek: ..și disciplina. Ea e secretul societății germane. E nevoie de solidaritate și ea vine din respect reciproc. Când mă uit la televiziuni, mă apucă groaza: e o lipsă de respect față de orice. Iar televiziunile sunt oribile, nu fac decât să creeze isterie.

________________

Prof. univ. dr. George Litarczek: Religia e și ea o doctorie. Se ocupă de suflete. Când credincioșii se roagă, în lobii lor frontali a fost identificată o activitate intensă, care nu există la necredincioși.

Bolnavul care spune că moare chiar moare. Pentru că el crede că moare. Nu îl salvezi numai cu medicina, ci și cu psihicul, trebuie să-l faci să lupte. Iar psihicul are nevoie de credință. Eu sunt credincios și în toata viața mea am fost ajutat pentru ceea ce m-am rugat.

Depinde de rugăciunea medicului sau a pacientului?

Prof. univ. dr. George Litarczek: Depinde de Dumnezeul bolnavului, de cât crede el. Toată imunitatea organismului ține de credință. Universul functionează fără Dumnezeu. El există numai în creierul omului.

Eu am avut o trăire de desparțire în două. La două saptamani dupa operație, am făcut o hemoragie secundară cu trei litri de sânge pierdut, și în sala de operație mă vedeam pe mine și întreaga intervenție din tavan. Le-am descris apoi exact ce făceau fiecare. Carcasa mea era pe masă.

Când trăiești extracorporalizarea, nu te mai poți îndoi că ești carcasă, care ține de materialitate, și esti om prin starea de conștiență umană care nu poate fi definită în termenii actuali ai științei. Adica sufletul și memoria din el. Creierul e doar in interfața.

Si amnezia?

Nu sufletul uită, ci mecanismul material, interfața nu mai funcționează.

Ați experimentat miracole in cariera?

Dumnezeu nu lucrează cu minuni precum Hristos. Dumnezeu îți creează oportunități. Îți vine ajutorul de lânga tine. Trece o ocazie și trebuie doar sa întinzi mâna.


CLICK - Follow us on Google News