De ce rata mortalității din cauza COVID-19 este mai mare în România. Explicațiile experților

21 Oct 2020 | scris de Monica Pavelescu

România are a doua cea mai mare rată a mortalităţii COVID-19 din Europa, devansând Spania, Italia, Franţa şi Marea Britanie. Motivele sunt complexe, realitatea e una singură: riscul unui deces în pandemie este mai ridicat în România decât în alte ţări.

De ce rata mortalității din cauza COVID-19 este mai mare în România. Explicațiile experților

La nivel european, conform datelor actualizate oferite de Centrul European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor (ECDC), în România se înregistrează 4,8 decese la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile. 

Singura ţară europeană care stă mai prost decât noi este Cehia, cu 6,5 la 100.000 de oameni. Comparativ, Spania are 3,6, iar Franţa şi Marea Britanie doar 1,9. Liechtenstein cu 0, Finlanda, Norvegia şi Estonia cu 0,1.

În privinţa cauzelor care fac ca numărul de cazuri de COVID-19 să fie în creştere la nivel european există câteva explicaţii unanim acceptate, dar în privinţa ratei mortalităţii părerile sunt împărţite.

Dacă în primul caz, numărul testărilor a crescut în mod semnificativ, iar răspândirea virusului a fost accelerată de bâlbâielile autorităţilor şi de faptul că o parte a populaţiei nu a respectat măsurile preventive, situaţia este şi mai complexă în cazul mortalităţii.

Prof. univ. dr. Diana Cimpoeşu: «Mulți pacienți se prezintă târziu la medic»
Profesorul universitar doctor Diana Cimpoeşu, medic-şef al Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU) din cadrul Spitalului Judeţean ”Sfântul Spiridon“ din Iaşi şi coordonator SMURD Iaşi, consideră că faptul că mulţi români se prezintă la medic tardiv reprezintă unul dintre motivele mortalităţii ridicate. 

”În opinia noastră, multe dintre cazurile grave sunt cele ale unor oameni care se prezintă foarte târziu la spital. Unii ignoră simptomele, iar alţii pot să le confunde, situaţia e destul de complicată.

Pe de o parte, avem oameni care nu suferă de nicio boală, dar care vin la spital speriaţi că s-ar fi putut îmbolnăvi, pe de altă parte îi avem pe cei care sunt bolnavi, dar care nu vin sau atunci când se prezintă o fac tardiv”, a explicat Cimpoeşu.

O altă cauză ar fi, mai spune Diana Cimpoeşu, faptul că mulţi dintre cei infectaţi au şi alte boli, ceea ce îi face mai vulnerabili.

”La noi la spital nu am avut decese la persoanele fără comorbidităţi, însă în alte locuri au existat şi astfel de cazuri. Însă este cunoscut faptul că cei care au avut o evoluţie nefavorabilă sufereau şi de alte boli, insuficienţă cardiacă, cancer, diabet sau alte afecţiuni grave”, punctează medicul.

Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie: «Creșterea numărului de cazuri îi afectează pe cei mai în vârstă»
Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, crede că există o corelare între explozia de cazuri din ultima vreme şi numărul tot mai mare de decese.

”Din păcate, e o tendinţă care se manifestă şi în alte locuri, creşterea numărului de decese. Eu o pun în legătură directă cu numărul mare de noi cazuri şi cu faptul că boala ajunge să-i afecteze şi pe cei mai în vârstă”, spune Doina Azoicăi.

Epidemiologul nu crede că slăbiciunile sistemului sanitar românesc ar fi principala cauză în acest sens.

”Am mai auzit asta, dar atunci când se face o astfel de afirmaţie, ea trebuie şi demonstrată. Eu nu am date în acest sens”, a mai afirmat Doina Azoicăi.

Răzvan Cherecheş, profesor universitar la Iowa University: «Din cauza creşterii numărului de cazuri, dar şi din cauză că se testează foarte puţin»

Răzvan Cherecheş, profesor universitar la Iowa University, în SUA, dar şi la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde este şi director al Departamentului de Sănătate Publică, admite că este foarte greu de stabilit care sunt cauzele creşterii vertiginoase a ratei mortalităţii printre bolnavii COVID din România. 

”Nu am o explicaţie foarte clară, nu pot face o atribuire în acest sens. Vorbind despre mortalitate în general, aş spune că avem mai multe decese din cauza creşterii numărului de cazuri, dar şi din cauză că se testează foarte puţin.

Ori, atunci când se stabileşte numărul persoanelor decedate din cauza COVID-19 raportat la suta de mii de locuitori se iau în calcul doar bolnavii.

După părerea mea, în realitate, numărul bolnavilor este de 10 ori mai mare, dar cei mai mulţi nici măcar nu vor afla că sunt bolnavi, din cauză că nu sunt testaţi.

Cred că dacă i-am avea în evidenţe pe toţi cei infectaţi cu SARS-CoV-2 aţi vedea că am vorbi de o mortalitate mult mai scăzută inclusiv la noi”, a spus Cherecheş. 

Expertul a adăugat că estimările arată că, la nivel mondial, numărul celor infectaţi ar fi de 4 până la 22 de ori mai mare decât cifrele oficiale. „La noi, estimat aşa grosier ar fi vorba de un număr de 10 ori mai mare”, a precizat Răzvan Cherecheş. 

El atrage atenţia asupra faptului că autorităţile au luat mult prea târziu măsurile care se impuneau – obligativitatea purtării măştilor şi distanţarea socială, iar din această cauză avem creşteri atât al numărului de cazuri, dar şi la mortalitate.

”Mai avem o problemă, nu s-a făcut până acum niciun studiu la nivel naţional în privinţa ratei mortalităţii, iar informaţiile oficiale sunt puţine şi incomplete.

Pentru a ne da seama cu exactitate din ce cauză avem aşa de mulţi morţi, ar trebui ca autorităţile să aibă disponibile toate datele electronice ale pacienţilor decedaţi, dar şi pe cele ale supravieţuitorilor. Dar ei le centralizează manual, nu au oameni pregătiţi şi nici nu deţin informaţii esenţiale”, a mai spus Cherecheş. 

Profesorul clujean spune că nu s-ar fi ajuns aici dacă autorităţile ar fi luat măsurile din timp şi dacă nu ar fi amânat la nesfârşit. El crede că măsurile adoptate acum ar fi trebuit luate încă de acum două sau trei săptămâni.

”Numărul cazurilor va continua să mai crească cel puţin două săptămâni, după care se va stabiliza. Într-o variantă foarte optimistă, vom începe să avem mai puţine cazuri peste o lună sau mai degrabă o lună şi jumătate, atunci când măsurile îşi vor face efectul.

Cert e că ne aşteaptă o iarnă lungă şi grea, iar asta în primul rând din cauza deciziilor şi a indeciziilor.

Vă dau un singur exemplu: când rata în Londra a ajuns la 1.00, primarul metropolei a decis ca măştile să devină oligatorii peste tot, inclusiv în spaţiile deschise.

Şi avem şi noi un exemplu pozitiv, judeţul Argeş, care în vară era pe un loc fruntaş la numărul de cazuri, dar deciziile bune şi luate la timp au făcut ca focarele de acolo să fie stinse”, a adăugat profesorul.

Chiar dacă situaţia este dificilă, Răzvan Cherecheş nu crede că un lockdown ar fi soluţia.

”Un nou lockdown nu ar rezolva de tot datele problemei, ci doar cel mult pentru un timp limitat. În schimb, un nou lockdown ar risca pe de altă parte să ucidă economia, iar atunci când s-ar ridica, am ajunge din nou la situaţia din prezent. Aşa că singura soluţie eficientă rămâne aceeaşi: măşti, distanţare şi igienă”, a încheiat Cherecheş.


CLICK - Follow us on Google News