Un studiu efectuat de Institutul Peter Doherty pentru Infecţii şi imunitate din Melbourne, și publicat astăzi în Nature Medicine journal, a urmărit modul în care reacționează sistemul imunitar în luptă cu noul coronavirus, monitorizând evoluția bolii unui pacient care s-a recuperat fără antivirale, antibiotice sau steroizi, informează BBC.

Identificarea celulelor imunitare care reacţionează în urma infecţiei se poate dovedi importantă pentru dezvoltarea unui vaccin, a unor tratamente, dar şi pentru a înţelege răspunsurile imunitare diferite la cei care contractează virusul, susţin experţii.

Cazul care a stat la baza studiului este o pacientă în vârstă de 47 de ani din Wuhan, China, care a fost tratată într-un spital australian timp de 11 zile și s-a vindecat complet în două săptămâni.

La internare, pacienta prezenta simptome uşoare şi moderate cu o stare de sănătate bună, fără alte afecţiuni. Simptomele sale – letargie, durere de gât, tuse uscată, durere în piept, dispnee uşoară şi senzaţie de febră – au debutat cu 4 zile înainte de prezentarea la spital, se arată în studiul publicat în Nature.

Prof Katherine Kedzierska, specialist în microbiologie şi imunologie la Universitatea din Melbourne, Australia, coautor al studiului, a declarat pentru BBC că echipa sa a analizat ”întreaga plajă a reacţiei imunitare” a pacientei. Cu trei zile înainte ca starea ei să se îmbunătăţească, un anumit tip de celule a fost detectat în sânge – aceleaşi celule apar la bolnavii de gripă când se află pe punctul de a se vindeca.

Faptul că organismul poate învinge cu succes boala era deja cunoscut, însă pentru prima dată oamenii de ştiinţă au identificat celulele imunitare mobilizate în lupta cu virusul – fiind vorba de patru tipuri diferite de astfel de celule.

”Descoperirea este semnificativă, întrucât pentru prima oară putem înţelege modul în care sistemul imunitar luptă cu noul coronavirus. Am fost foarte entuziasmaţi de aceste rezultate – ca şi de faptul că am reuşit să surprindem apariţia celulelor imunitare anterior îmbunătăţirii stării clinice a pacientului”, a explicat prof. Katherine Kedzierska.

Identificarea momentului intervenţiei celulelor imunitare se poate dovedi de ajutor ”pentru prognoza evoluţiei virusului”, a explicat Bruce Thompson, conducătorul departamentului de Ştiinţe ale Sănătăţii de la Universitatea de Tehnologie Swinburne.

Prof. Kedzierska a precizat că următoarea etapă a cercetării este determinarea cauzelor răspunsului  imunitar mai slab al cazurilor grave de infecţie.

”Este extrem de important să putem înţelege ce lipseşte sau ce  e diferit la pacienţii care au murit sau au devoltat o boală mai severă – asta ne va permite să ştim cum îi putem proteja”, a spus acesta.

Parametrii răspunsului imunologic la grupuri mai mari de pacienţi cu diferite grade de severitate a bolii pot deveni o bază de determinare a evoluţiei bolii şi evaluare a tratamentelor care pot reduce severitatea sau ajuta la alegerea unor candidaţi pentru vaccin.

Centrul a primit finanţare suplimentară de la guvernul australian, dar şi donaţii de la oameni de afaceri între care şi miliardarul chinez Jack Ma.

Plămânii pacientei cu coronavirus la 5 şi la 10 zile de la infectare