Mihai Netea, reputat virusolog în Olanda: «Până apare vaccinul specific contra SARS-CoV-2, am putea folosi vaccinul BCG»

10 Apr 2020 | scris de Monica Pavelescu

Mihai Netea este profesor de Biologie Experimentală la Universitatea Radboud din Nijmegen, membru al Academiei Regale olandeze pentru Științe și Arte.

Mihai Netea, reputat virusolog în Olanda: «Până apare vaccinul specific contra SARS-CoV-2, am putea folosi vaccinul BCG»

Rezultatul cercetărilor sale a fost recompensat cu cel mai important premiu de știință din Olanda, premiul Spinoza, în valoare de două milioane și jumătate de euro pentru cercetările sale privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele.

Alături de o echipă de specialiști olandezi, Mihai Netea cercetează, de mai bine de 10 ani, existența unei conexiuni între vaccinarea  BCG (Bacil Calmette-Guerin), popular cunoscut ca vaccinul anti-tuberculoză, şi modul în care organismul uman reacţionează la alte infecţii respiratorii. 

Din momentul apariţiei epidemiei noului coronavirus Sars-Cov-2, cercetătorii olandezi verifică dacă vaccinul BCG ar putea oferi un anumit grad de protecţie pacienţilor în fața manifestărilor mai severe ale bolii Covid-19. 

”Noi lucrăm de aproximativ 10 ani să înțelegem care sunt efectele vaccinului cu BCG pe diferite infecții, inclusiv pentru gripă, pentru infecțiile sezoniere. Deci noi lucram la el de mai demult.

Acum, din cauză că știam mecanismele prin care vaccinul BCG poate să crească rezistența la infecții, că făceam deja studii clinice, pentru noi a fost foarte ușor să schimbăm focusul studiilor pentru Covid-19. 

Ipoteza este că o vaccinare cu BCG poate să protejeze împotriva altor infecții, inclusiv a infecțiilor virale respiratorii. Și din punctul ăsta de vedere există ipoteza pe care încercăm să o probăm și e în lucru în studiile actuale – că o vaccinare cu BCG ar putea să prevină sau să facă astfel încât oamenii să aibă o boală mai ușoară. Deci, mortalitatea să scadă. 

Asta e ipoteza de la care plecăm, da. Pe baza studiilor epidemiologice, care au arătat că o vaccinare cu BCG poate să protejeze împotriva infecțiilor respiratorii, scade incidența infecțiilor respiratorii într-o populație vaccinată între 30-70%.

După aceea, care sunt faptele? Ipoteza e studiată în studii clinice randomizate în care avem o cohortă mare de indivizi – noi avem acum un studiu mare care a pornit inițial cu 1.000 de oameni, dar a fost foarte mult entuziasm, toată lumea vrea să participe, deci am crescut numărul la 1.500 – în care jumătate din oameni primesc BCG, jumătate primesc placebo și urmărim dacă cei cu BCG sunt protejați.

Dacă constatăm asta, și ceilalți primesc BCG, astfel toată lumea care a participat la studiu să aibă acest avantaj. 

Pe baza studiilor imunologice pe care le-am făcut în ultimii 10 ani, credem că perioada în care BCG protejează este între 2-3 ani.

Este exact perioada de care am avea nevoie, ca să zic așa, să trecem și să dezvoltăm un vaccin specific contra Sars-Cov-2 – și atunci ne putem vaccina pe 30 de ani.

Am putea asigura o perioadă de grație de doi ani în care virusul să nu se poată răspândi așa de ușor. Acesta e scopul acestor studii.

Ce se întâmplă cu populațiile care sunt vaccinate cu BCG? Ipoteza noastră a fost că aceste populații nu sunt protejate din cauza că vaccinarea s-a făcut cu mult prea mult timp înainte. Asta este încă ipoteza de lucru…

Faptul că am primit vaccinul la naștere nu ne protejează. Noi facem studiile acestea și pe populație care deja a fost vaccinată, o revaccinăm. Și trebuie să ne vaccinăm din nou.

Dar acest coronavirus noi nu îl știm, inclusiv ipoteza că BCG la naștere nu ajută, nu știm încă, e o variantă de lucru.

Au fost deja trei studii publicate pe internet, nu sunt încă peer-reviewed (verificate de alți oameni de știință - N.R.), cum se spune, dar sunt accesibile, și toate arată același lucru: că țările care au program de vaccinare BCG au număr mai mic de bolnavi și au mortalitate mai scăzută.

Semnalul este foarte puternic în studiile acelea dar și informațiile primite pot produce o distorsiune, fiind un factor care poate influența acest rezultat.

Din ce cauză? Țările care au program de vaccinare BCG, care sunt în general țări în curs de dezvoltare – dintre țările dezvoltate, Japonia are acest program.

Dar să luăm exemplul Japoniei și cel al Italiei. Italia nu are program, Japonia are. Dacă ne uităm la cifre, câți oameni s-au infectat în Japonia, câți în Italia, se vede clar că e o corelație foarte puternică. 

Dar e o corelație. Nu știm dacă e cauza.

E posibil și ca Japonia să aibă o politică mai bună de izolare, oamenii, din punct de vedere cultural, sunt altfel decât italienii, care stau toți la terase la cafea, japonezii sunt mai retrași, dacă ne uităm în metrou la japonezi, toată lumea e cu mască la gură, la italieni nu era nimeni cu mască la gură…

Trebuie să fim foarte atenți când vorbim despre astfel de asocieri, fiindcă concluziile la care putem ajunge pot fi neadevărate.

Trebuie să vorbim și de cealaltă parte a medaliei. Pentru că, bineînțeles, cercetătorii nu s-au uitat la o singură țară, ci au încercat de fapt să vadă dacă totuși nu există legături mai certe. Poți să încerci pentru fiecare țară să corectezi și se pare că, dacă încerci să corectezi pentru acele modele statistice, semnalul rămâne semnificativ, chiar dacă mai scade. 

Eu, ce vreau să spun – în momentul acesta, este că nu pot exclude că cel puțin o parte din acele rezultate sunt corecte.

Studiile publicate de care vă spuneam au fost făcute pe foarte multe țări, au încercat să corecteze factorii care pot influența rezultate, și totuși semnalul că BCG protejează rămâne.

Un studiu epidemiologic nu ne poate da niciodată un rezultat sigur, să ne spună: da, acela e factorul. Pentru că pot exista factori pe care nici nu-i cunoaștem, nu ne-am gândit la ei și care să influențeze.

Nu putem fi siguri, până nu vor veni rezultatele acestor trial-uri clinice în care, foarte clar, jumătate din oameni iau BCG, iar cealaltă nu, și la sfârșit vedem dacă a existat sau nu protecție. 

Din fericire, epidemia începe să piardă din putere, inclusiv în Olanda, încet-încet, în Grecia și Australia la fel. Asta înseamnă că putem vedea mai greu dacă BCG-ul are efect, pentru că oamenii nu se mai infectează.

Asta e un lucru bun, nu mă înțelegeți greșit! E un lucru bun! Dar asta înseamnă că vom avea nevoie de mai mult timp ca să dăm un răspuns. Poate fi de la 2-3 luni la 6 luni, cât am avea nevoie”, declară cercetătorul Mihai Netea, într-un interviu pentru Pressone.

În același interviu, Mihai Netea și-a mai spus opinia și în legătură cu faptul că în România, dar și în alte țări în care capacitatea de testare este mai mică, există temerea că nu se cunoaște de fapt, procentul adevărat al populației infectate cu Covid-19.

”Cu cât mai multă lume a fost infectată, cu atât vestea ar fi mai bună, fiindcă asta ar însemna că mortalitea e mai scăzută și că deja o parte din populație este imună la boală, sau cel puțin parțial imună.

Scenariul cel mai bun ar fi să se fi infectat jumătate din populație, dar nu este cazul. Va fi o rata de infecție mult mai mică. Acum știm exact câți oameni au fost grav bolnavi, câți oameni au murit.

Nu știm câți oameni au fost infectați. Eu, personal, sper să fie cât mai mulți.

Pe de altă parte, dacă acest lucru se întâmplă, adică au fost infectați doar 2-3%, dar totuși un număr relativ mare. Și aici, în momentul apariției unui focar e mai greu de ținut sub control. E o sabie cu două tăișuri. 

Dacă cumva sunt foarte mulți oameni asimptomatici și care pot transmite boala, asta înseamnă că, în viitor, dacă apare din nou un focar, e important să fie izolat repede și luate măsuri foarte rapide, fiindcă se răspândește ușor.

Pe de altă parte, dacă există acești asimptomatici mulți, înseamnă că mortalitatea este mai mică. 

– Până la urmă metodele de izolare și distanțare socială sunt cruciale. Și sunt singurele lucruri despre care știm cu siguranță, în momentul acesta, că sunt eficiente”, a spus cercetătorul român.


Follow us on Google News