O echipă de cercetători a observat că în țările unde vaccinul BCG e obligatoriu, COVID-19 pare să lovească mai puțin puternic. E o ipoteză interesantă. Deși la ora actuală e doar o corelație și doar o analiză preliminară, mai multe studii o analizează deja în detaliu.

Impactul produs de infecțiile produse cu coronavirus este evident în mod diferit, semnalându-se evoluții ce pot fi explicate de diferențele demografice – vârsta medie a populației sau factorii genetici, de nivelul de poluare sau de numărul de fumători. De asemenea, un rol extrem de important îl are și performața sistemului medical.

O echipă de cercetători de la New York Institute of Technology, condusă de prof. dr. Gonzalo Otazu, a ajuns la concluzia că vaccinul BCG (Bacilul Calmette-Guérin), administrat împotriva tuberculozei, ar putea avea un rol un rol determinant în evoluția Covid 19 în rândul populației, notează Bloomberg.

Vaccinul BCG nu este foarte folosit țările dezvoltate din Europa, dar e obligatoriu în Japonia sau Coreea de Sud. BCG se administrează în România, la externarea nou-născutului din maternitate.

Studiul a plecat de la o observație făcută în ceea ce privește Japonia, una dintre primele țări expuse, după China. În Japonia, deși are o populație cu o medie de vârstă avansată și nu s-au luat măsuri drastice de distanțare socială, s-a reușit până în prezent ca situația infectărilor și a deceselor provocate de Covid 19 să fie ținută sub control.

”Am descoperit că țările fără o politică de vaccinare BCG, cum ar fi Italia sau SUA, au o rată de infectare mai mare cu COVID-19, și infecțiile tind să devină mai severe. E ca și cum vaccinul BCG lasă un ghid care poate fi folosit și împotriva coronavirusului“, notează prof. dr. Gonzalo Otazu.

O demonstrație a acestei corelări, între Covid 19 și vaccinul BCG, se poate remarca foarte bine și în cazul Iranului, unde vaccinarea BCG a fost introdusă în 1984, ceea ce face ca populația mai tânără (vaccinată BCG) pare să beneficieze de o oarecare protecție în fața infecției – în vreme ce populația mai în vârstă, nu.

Nu este total surprinzător ca acest vaccin să ofere protecție împotriva unor boli. De mai bine de 50 de ani a fost demonstrat științific faptul că vaccinul BCG, folosit încă din anii ’20, protejează și împotriva leprei și a unor tipuri de ulcerații, și, în mod surprinzător, e folosit uneori împotriva cancerului la vezică. 

Totuși, în lipsa unei demonstrații concrete a acestei ipoteze, se poate lua în calcul că acest fapt poate fi o doar o simplă coincidență sau că alături de vaccinul BCG pot fi implicați și alți factori care să explice această corelar.

Unul din studiile clinice care încearcă să demonstreze această acțiune a vaccinului BCG este condus de prof. dr. Mihai Netea, specialist în boli infecțioase la Universitatea Radboud din Olanda.

În cadrul acestui studiu, jumătate din cei 400 de voluntari a primit vaccinul BCG, iar celeilalte jumătați i-a fost administrat un tratament placebo. Concluziile se vor putea trage de abia peste două luni.

Eficacitatea vaccinului BCG reprezintă un subiect de dispută în comunitatea științifică. O recenzie a mai multor studii a calculat o eficacitate medie de 50% în protejarea împotriva tuberculozei, motiv pentru care acest vaccin nu mai este administrat în unele țări în care rata de tuberculoză este mică (sau se administrează local, nu național).

Este foarte important de reținut că dacă vaccinul BCG oferă într-adevăr ceva protecție împotriva Covid-19, aceasta nu oferă imunitate și nu exclude crearea unui vaccin dedicat în mod special virusului SARS Cov 2.