Prin biodiversitate sa, Asia este un teritoriu în care poate fi întâlnit un număr mare de boli infecțioase emergente, iar contactul dintre oameni și animale sporește riscul de izbucnire a unei noi pandemii.

Răspândirea agenților patogeni zoonotici se accelerează prin defrișări, prin urbanizare și prin intensificarea agriculturii. 

Ca în fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății a revizuit lista agenților patogeni care ar putea provoca o nouă pandemie. 

Pe lista primelor 10 virusuri cu potențial epidemic se află și Nipah, transmis de lilieci.

Virusul Nipah provoacă îngrijorare în rândul responsabililor OMS. Este transmis de lilieci frugivori – care se hrănesc cu fructe, nu există tratament împotriva lui, iar rata mortalității în urma infectării este de 40% – 75%, în funcție de locul în care apare focarul, afirmă Supaporn Wacharapluesadee, director al Centrului de Științe ale Sănătății pentru Boli Infecțioase al Crucii Roșii din Bangkok.

Nipah este mult mai agresiv decât SARS-Cov-2. Are o perioadă de incubație de până la 45 de zile, adică un subiect infectat poate răspândi virusul mai multor contacte până să afle că este bolnav. Infectează o gamă largă de animale și îl poți contracta chiar fără să intri în contact direct, prin consumul de alimente contaminate.

Primele simptome sunt asemănătoare gripei: febră, dureri de cap, dureri musculare, vărsături și dureri de gât. Pot urma apoi stări de amețeală, moleșeală; stări de conștiință alterată și semne neurologice care indică encefalita acută.

Piețele din Asia sunt înțesate cu mii de lilieci frugivori, cu care oamenii intră în contact zilnic. În Thailanda sau Cambodgia, liliecii sunt prezenți și în zonele templelor, școlile sau zonele de interes turistic, nu doar în piețe, scrie BBC.

India și Bangladesh au avut în trecut focare de Nipah, legate probabil de consumul de suc de curmal. Noaptea, liliecii infectați pot zbura până la plantațiile de curmali și consumă din seva crudă a copacilor.

În timp ce fac asta, pot urina în vasul de colectare a sevei. Fără să știe, localnicii care cumpără a doua zi un suc de curmal de la un vânzător de pe stradă, se îmbolnăvesc și devin totodată purtători ai virusului.

În perioada 2001-2011 în Bangladesh au existat 11 focare de Nipah, 196 de persoane au fost detectate cu Nipah și 150 au murit.