În majoritatea spitalelor din România, șansele de supraviețuire la pacienții intubați invaziv sunt extrem de reduse

12 Noi 2020 | scris de Monica Pavelescu

Într-o țară care se respectă, în care birocrația este doar o poveste din trecut, digitalizarea datelor din dosarul fiecărui pacient internat în clinicile din România ar fi permis obținerea unor proiecții statistice despre cazurile de COVID-19 în doar câteva secunde...

În majoritatea spitalelor din România, șansele de supraviețuire la pacienții intubați invaziv sunt extrem de reduse

În România, ministerul Sănătății a instruit Direcțiile de Sănătate Publică, pe 3 noiembrie, să solicite spitalelor rapoarte defalcate în cazul pacienților COVID decedați: ”deces pe secție sau în ATI, sub oxigen sau intubat”.

Evident că datele nu au fost încă centralizare, dar, din cele culese de cotidianul Libertatea de la managerii unităților medicale se conturează o realitate dramatică - în majoritatea spitalelor din România, șansele de supraviețuire la pacienții intubați invaziv sunt extrem de reduse.

Beatrice Mahler: ”44 au necesitat ventilație mecanică invazivă, prin intubare, iar 42 au decedat”

”Până pe 5 noiembrie, în Spitalul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, au fost internați 967 de pacienți confirmați cu COVID dintre care 127 au ajuns în secția de Anestezie Terapie Intensivă. 44 au necesitat ventilație mecanică invazivă, prin intubare, iar 42 au decedat. Doar doi au supraviețuit și au fost detubați.

Totalul deceselor, socotind și puținii oameni care au murit pe secții și cei de la ATI, intubați sau nu, este de 83”, sunt cifrele oferite ziarului de Beatrice Mahler, managerul spitalului-suport COVID din București. 

Mahler a precizat că medicii ATI recurg la intubarea pacientului abia atunci când ventilația mecanică non-invazivă nu mai este suficientă. 

Dintre cele 83 de decese înregistrate în total la ”Marius Nasta”, 5 au intervenit pe secții, restul la ATI.

”Au fost pacienți a căror stare s-a degradat extrem de rapid, au făcut infarct și au intrat în stop cardio-respirator. Toți aveau și alte afecțiuni, în special oncologice”, a explicat doctorul Mahler cele 5 cazuri care au murit pe secții.

În cazul Spitalului ”Marius Nasta”, cel mai mare spital de plămâni din țară, situația mortalității solicitată de minister este, de la începutul pandemiei și până pe 5 noiembrie, următoarea:

- rata totală a mortalității, pentru oamenii internați, este de  8,5%.

- rata mortalității pentru pacienți ajunși la ATI este de 61%.

- rata mortalității pentru pacienții intubați invaziv este de 95%.

Emilian Imbri: ”În general, pacienții intubați nu supraviețuiesc”

La Spitalului de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” din București, un alt spital COVID din Capitală, conducerea admite că nu deține încă statistica solicitată de ministrul Tătaru. 

”Nu am aceste date, dar în general, pacienții intubați nu supraviețuiesc. Avem câteva cazuri fericite, de pacienți care s-au întors pe secție.

Nu putem spune că intubarea este echivalentă cu decesul, dar de cele mai multe ori, nici prin ventilația mecanică invazivă nu se obține o redresare a funcției respiratorii și atunci pacientul dezvoltă o insuficiență multiplă de organe”, a explicat doctorul Emilian Imbri, managerul spitalului..

Managerul a mai precizat că la spitalul pe care-l gestionează au avut până acum cam 7.000 de pacienți internați și în jur de 200 de decese, o rată mai mică decât la Nasta, dar datele urmează să fie confirmate abia în momentul centralizării. 

Dr. Stanciu: ”Avem și pacienți intubați care depășesc acest prag, dar puțini”

Dr. Delia Stanciu, coordonatoarea secției ATI cu 9 paturi de la ”Victor Babeș”, a explicat de ce nu deține încă o  statistică a deceselor.

”Efectiv nu am timp pentru a lua la mână toate aceste date. Atât eu, cât și colegii mei ne dedicăm tot timpul pacienților și măsurilor de protecție. Abia facem față”, a spus medicul Stanciu, care a confirmat însă evaluarea generică a managerului Imbri.

”În cele mai multe cazuri, după intubație nu am obținut rezultate. Plămânii sunt foarte afectați și practic nu mai avem ce ventila. În aceste cazuri, mortalitatea nu este chiar 100%. Avem și pacienți intubați care depășesc acest prag, dar puțini”, spune medicul ATI.

Dr. Stanciu a explicat că intubarea e ultima soluție, atunci când celelalte metode nu mai dau rezultate.

”Noi împingem acel moment cât mai mult, când apar semne de hipoxie severă. Încercăm să ținem pacienții ventilație noninvazivă, cum este oxigenoterapia cu flux crescut.

Dr. Dorobăț, Iași: ”Câteva cazuri care au supraviețuit, le numeri pe degetele unei mâini”

Nici Spitalul de Boli Infecțioase din Iași nu a putut prezenta date defalcate privind decesele din ATI, dar a expus situația așa cum e cunoscută în prezent. 

”La noi, rata mortalității la totalul de 3.500 de pacienți internați până acum a ajuns la 5,8% și trendul este unul crescător deoarece ajung în spital mai mulți bolnavi cu forme grave”, a mărturisit dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului ”Sfânta Parascheva”. 

”În cazul pacienților intubați, situația nu e grozavă. Sunt cazuri critice cu un final tragic. Avem și câteva cazuri care au supraviețuit, sunt puține, le numeri pe degetele unei mâini”, a mai spus managerul.

Dr. Marinescu, ”Balș”: ”Rata de supraviețuire a acestor pacienți este foarte mică”

Chiar și la Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, spitalul care susține că are cea mai mică rată totală a mortalității din țară, medicului Adrian Marinescu, confirmă speranța de viață ”foarte mică” în cazul pacienților intubați. 

”Rata de supraviețuire a acestor pacienți este foarte mică. Un pacient ajunge să fie intubat când devine critic, când apar multe dezechilibre.

La noi, la Balș, rata mortalității pe total, dintre cei internați, e probabil cea mai bună din țară, sub 2,5%”, a spus dr. Adrian Marinescu.

Rata mortalității la pacienții intubați a fost și afară mare, dar la începutul pandemiei

Statistica din Europa și SUA arată în schimb o creștere, față de începutul pandemiei, a supraviețurii celor intubați, dintre care între 50% și 70% se vindecă, mult mai mulți ca la noi.

Un recent articol din The New York Times, care citează mai multe cercetări internaționale, arată că, în Marea Britanie, la finalul lui martie mureau 6 din 10 oameni care ajungeau la ATI, iar până la finalul lui iunie rata de supraviețuire s-a ridicat la 80%. 

Explicația dată de specialiști este că medicii de la Terapie-Intensivă au reușit ca în scurt timp să îmbunătățească tratamentul oferit pacienților COVID critici, independent de factorii demografici, în sensul că a crescut speranța de salvare și a celor vârstinici și cu multe comorbidități. 

Practic, în Marea Britanie, de la finalul lui martie șansele de supraviețuire ale unui bolnav COVID au sporit cu 10% în fiecare săptămână, potrivit aceleiași surse. 

Majoritatea spitalelelor spun însă că, și în Vest, rata mortalității a început să crească din nou în ultima lună, din cauza aglomerării. 

Un pacient COVID în stare gravă are nevoie nu doar de medicație și tehnologie medicală ci și de mai mult personal, de o supraveghere consecventă, de reacție rapidă și de o luciditate a deciziei medicale. 

Toate aceste resurse, oameni, rapiditate și prospețime a deciziei, s-au uzat și sunt acum sub presiunea supraaglomerării.

Îmbunătățirea ratei de supraviețuire în perioada COVID, pe care spitalele din multe țări au reușit-o, este ”o dovadă a ce înseamnă îngrijirea medicală modernă”, a explicat pentru The New York Times dr. Howard Markel, medic și istoric medical la University of Michigan.

Este exact dovada pe care medicii din România o regăsesc acum cu greutate.


CLICK - Follow us on Google News