Produsele pe care le consumăm zilnic, de la cafea la carne, pot deveni bunuri de lux în următoarele decenii

29 Sep 2021 | scris de Cristina Romanescu

Produse pe care le consumăm zilnic, precum cafeaua, carnea şi condimentele, ar putea deveni în viitor bunuri de lux pe fondul impactului schimbărilor climatice şi al modificării preferinţelor de consum ale oamenilor, scrie, într-o analiză, BBC.

Produsele pe care le consumăm zilnic, de la cafea la carne, pot deveni bunuri de lux în următoarele decenii

Pentru a putea exemplifica această idee e de menționat faptul că în secolele trecute fructele de mare precum homarul şi stridiile erau disponibile din abundenţă şi erau refuzate de persoanele din elita societății, considerat drept alimente oribile pe care le consumau doar săracii.

În SUA secolului XVIII, homarii se găseau atât de abundent, pe coastele estice, încât erau folosiţi ca îngrăşământ şi erau mâncarea de bază a deţinuţilor. 

Abia odată cu dezvoltarea liniilor ferate, homarii au început să fie serviţi călătorilor bogaţi, care nu erau la curent cu proasta lor reputaţie, ajungând astfel în mai toate oraşele americane şi în meniurile restaurantelor de lux. De abia la sfârşitul secolului XX, homarul şi-a consolidat statutul de delicatesă.

Preţul şi raritatea au fost mereu factorii care au definit mărfurile de lux care erau dorite tocmai datorită acestor calităţi.

Un alt caz, stridiile, acum servite la preţuri mari în restaurantele de tip fine dining, au avut aceeaşi istorie în Anglia. În secolul XIX, erau consumate de oamenii de rând şi erau bază pentru măncăruri şi umpluturi.

”Stridiile se găseau din belşug şi erau atât de ieftine încât erau adăugate în tocane şi plăcinte”, spune istoricul Polly Russell.

În secolul XX rezervele de stridii din Anglia au început să se împuţineze din cauza pescuitului în exces şi a poluării industriale, astfel stridiile au dobândit o valoare mai mare fiind consumate doar la ocazii speciale.

”Produse ca zahărul şi somonul, în schimb, şi-au pierdut ”aura de lux” pe măsură ce au început să fie cultivate pe scară largă şi astfel stocurile au crescut”, spune Richard Wilk, profesor de antropologie la Universitatea din Indiana.

”Faptul că anumite fructe şi legume ce puteau fi consumate doar într-un anumit sezon al anului sunt acum disponibile tot timpul anului e de natură să schimbe percepţia în ce priveşte luxul”, spune Peter Alexander, cercetător în domeniul agriculturii şi siguranţei alimentare la University of Edinburgh.

”Obţinerea unor alimente pentru o piață exclusivistă, care oferă mulți bani, reprezintă un preț enorm plătit de planetă pentru că duce la supraexploatarea rezervelor deja scăzute, ceea ce determină o spirală a extincţiei”, este de părere Richard Wilk

”Contextul de consum este extrem de important pentru stârnirea dorinţei”, spune Esther Papies, profesor de psihologie socială la University of Glasgow, subliniid că delicatesele sunt asociate cu ocaziile speciale precum anumite evenimente sau vacanţe, când oamenii iau masa la restaurant.

Studiile efectuate în acest domeniu au arătat că un mediu asociat cu mâncarea scumpă creşte atractivitatea unor alimente sau băuturi astfel încât oamenii tind să plătească mai mult pentru ele.

Un studiu a arătat că oamenii manifestă o dorinţă mai intensă de a consuma sushi într-un restaurant decât pe plajă, de pildă.

Totodată, valoarea alimentelor creşte atunci când oamenii iau masa împreună, în familie, de sărbători sau la ocazii. De obicei, delicatesele sunt consumate în cadrul unor evenimente speciale de care oamenii vor să-şi amintească.

Pe de altă parte, în timpul carantinelor anti-COVID-19, masa cu alţi oameni a fost un lux în sine, notează istoricul  Polly Russell.

”Oamenii au tânjit să gătească împreună şi să ia masa în grup. Într-o lume în care resursele se împuţinează şi hrana disponibilă este săracă, experienţa mesei împreună ar putea să devină un lux”, explică istoricul.

Ce ar putea deveni în viitor alimente de lux

Pe vremuri, produse ce acum au devenit comune precum cafeaua, ciocolata şi condimentele erau mărfuri rare, fiind consumate doar de o mică parte din oameni. Azi acestea umplu rafturile supremarketurilor în ţările dezvoltate.

Această situație are toate șansele să se schimbe în următoarele decenii pe măsura creşterii temperaturilor globale şi oscilaţiilor în tiparele ploilor.

La apogeul civilizaţiei maiaşe, boabele de cacao erau o monedă de schimb de mare valoare cu ajutorul căreia erau plătiţi muncitorii şi erau cumpărate alte bunuri.Negustorii spanioli au fost cei care au adus preţioasele boabe în Europa, devenind un capriciu extrem de popular la curţile regale.

În 1828, farmacistul danez Coenraad Johannes van Houten a descoperit procesul de tratare a boabelor de cacao cu săruri alcaline pentru trasformarea lor în pudră ce putea fi amestecată cu apă. Astfel ciocolata din cacao  a devenit un bun accesibil ce putea fi produs în masă.

Cafeaua a fost iniţial o delicatesă puţin cunoscută folosită în cadrul ritualurilor religioase din Etiopia. Negustorii occidentalii au adus-o în ţările lor de origine în secolul XVII şi licoarea aromată a început să fie servită în cafenele frecventate de samsari, exportatori şi artişti. Cafeaua a ajuns rapid în toată lumea după ce a început să fie cultivată de olandezi.

Astăzi, atât cafeaua, cât şi ciocolata riscă să se transforme din nou în mărfuri de lux, plătite cu bani grei.

Iar acest proces ar putea fi cauzat de schimbările climatice, spune Monika Zurek, cercetător avansat la Institutul pentru Schimbarea Mediului la University of Oxford.

Potrivit unui studiu efectuat în 2013, vaste porţiuni arabile din Ghana şi Coasta de Fildeş sunt în pericol dacă temperaturile globale cresc cu 2 grade Celsius. 

Potrivit unui studiu din 2015, până în 2050 jumătate din terenurile pe care se cultivă arbori de cafea ar putea să dispară din pricina temperaturilor crescute. Un alt studiu sugerează că în America Latină terenurile pot deveni necorespunzătoare pentru aceste culturi în proporţie de 88%.

Vreme de mii de ani, condimentele au fost simboluri ale averii şi puterii. Cererea lor a deschis primele rute comerciale, a ridicat imperii şi au marcat economia mondială. În prezent sunt ieftine şi se găsesc pe toate drumurile. Totuşi şi ele sunt în pericol, spune Monika Zurek.

Culturile suferă deja impactul modificărilor climatice. Ploile abundente şi excesul de umiditate sunt medii propice pentru dăunători precum păduchii de frunze şi bolile fungice.

În Kaşmirul indian, unde se cultivă şofran, vremea secetoasă a distrus porţiuni mari de culturi.

În ultimii ani, producţia de vanilie din Madagascar a fost afectată de fenomenele meteo extreme. În 2017, trecerea unui ciclon a devastat 30% din culturile insulei, ducând la creşteri-record ale preţurilor la 600 de dolari americani pe kilogram, peste preţul argintului.

”Pericolul ca produsele de zi cu zi să devină articole de lux este descurajant. Multe alimente ar putea să devină inaccesibile multor oameni",  spune Monique Raats, directorul Centrului pentru alimente, comportamentul consumatorului şi sănătate al Universităţii din Surrey.

Dietele alimentare sunt în schimbare

Un alt factor care ar putea schimba statutul alimentelor de zi cu zi este cel al modificării obiceiurilor de consum şi a gusturilor.

”Un alt mod de evaluare a produselor de lux este drept acele alimente ce ar trebui consumate doar din când în când, în cantităţi mici”, afirmă Monique Raats.

Un exemplu este carnea ce face parte din dieta zilnică a multor oameni dar care în următorii zeci de ani ar putea deveni un aliment rar pe măsură ce tot mai mulţi oameni trec la dieta bazată pe proteine vegetale pentru a reduce amprenta de carbon, explică expertul.

Oamenii ar putea fi motivaţi să facă acest pas din cauza nevoii  greu de satisfăcut de terenuri arabile tot mai întinse pentru hrănirea unei populaţii în creştere.

Totodată, consumul cărnii ar putea deveni un obicei sancţionat la nivel social, la fel de dăunător precum fumatul.

Momentan, însă, ”consumul cărnii este normativ - chiar parte a identităţii naţionale, iar devierile vegetariene sau vegane sunt pline de obstacole, deseori alegerile alimentare sunt obiectul judecăţii celor din jur.

În special, dietele vegale sunt supuse oprobriului, trezind reacţii puternice de la iritare la furie.
 
În încercarea de a-şi reduce emisiile de dioxid de carbon, ţările pot decide să impoziteze carnea pe viitor, aşa cum au făcut multe dintre ele în privinţa zahărului. 

Animalele crescute pentru carne sunt responsabile pentru 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar producţia de carne roşie reprezintă 41% din aceste emisii.

Producţia globală de carne de vită produce emisii aproximativ egale cu cele ale Indiei, necesitând de 20 de ori mai mult teren pe gram comestibil de proteine decât culturile de plante bogate în proteine, cum ar fi fasolea.

Potrivit Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură, „există o deconectare îngrijorătoare între preţul cu amănuntul al alimentelor şi costul real al producţiei lor în multe ţări.

”În consecinţă, alimentele produse cu costuri ridicate de mediu sub formă de emisii de gaze cu efect de seră, poluarea apei, a aerului şi distrugerea habitatului, pot părea mai ieftine decât alternativele sustenabile", concluzionează un raport ONU privind agricultura durabilă.

”Când mâncăm o friptură, nu plătim pentru degradarea mediului cauzată de industria cărnii şi nu suntem conştienţi de acest impact”, afirmă Peter Alexander. 

”Sperăm că în viitorul apropiat vom avea preţuri corecte şi subvenţii agricole care să reflecte alimentele pe care le producem şi să ne ajute să creăm un sistem mai durabil”, este de părere Esther Papies.


CLICK - Follow us on Google News