În urmă cu 16 ani, un trup mumifiat, nu mai mare de 12 centimetri și care părea a fi al unei creaturi sinistre – a fost descoperit în deșertul Atacama din Chile. Evident, descoperirea a reușit să aprindă interesul comunității celor amatori de teorii ale conspirației și de scenarii despre extratereștri.

În 2013, testele ADN și efortul științificic al lui Garry Nolan, de Universitatea Stanford, au condus la concluzia că mumia aparține unei fetițe, numită de oamenii de știință Ata, de la deșertul Atacama.

Înainte de cerceteze AND-ul, Garry Nolan credea că mumia avea sute de mii de ani vechime, asta pentru că deşertul Atacama este unul dintre cele mai secetoase locuri de pe Terra, iar trupul ar fi putut rămâne conservat pentru o perioadă lungă de timp.

Analizele ulterioare au arătat însă că ADN-ul este recent şi de o foarte bună calitate, ceea ce înseamnă că mumia Atei data de doar câteva decenii.

Oamenii de știință au evidențiat două posibilităţi cu privire la originea Atei: fie a suferit de o formă extremă de nanism şi a trăit până la vârsta de şase sau opt ani, fie este un fetus de 22 de săptămâni care a suferit de o boală rară – progeria – prin care a îmbătrânit prematur şi a murit.

Analizând ADN-ul extras din oasele mumiei, cercetătorii spun că fetița a fost purtătoarea a cel puțin șapte mutații genetice care sunt asociate cu provocarea unor diformități majore la nivelul scheletului sau accelerează dezvoltarea oaselor, care explică malformațiile Atei, coastele anormale și craniul alungit. Dincolo de aceste mutații, Ata ar fi putut suferi, de asemenea, și de hernie diafragmatică congenitală.

Cercetătorii cred că Ata a murit la scurt timp după naștere.