Cea mai controversată ediție a Festivalului de muzică de la Sanremo a fost cea din 1967, când unul dintre competitori, Luigi Tenco, a fost găsit fără viață în camera lui de hotel, la doar 29 de ani. Deși cazul a fost clasat, și astăzi există multe semne de întrebare asupra modului în care s-a produs tragedia.

Supranumit Charles Aznavour al Italiei,  Luigi Tenco s-a născut într-un mic orășel din nordul Italiei, Cassine . Nu și-a cunoscut niciodată tatăl, care și el a murit în circumstanțe neclare.

Au exista speculații că Luigi Tenco ar fi fost rodul relației extraconjugale a mamei sale cu un adolescent de 16 ani, fiul unei familii bogate, pentru care lucra la acea vreme.

Deși Tenco a studiat Inginerie Electronică, a fost atras de arte, de cinematografie și de muzică. Primul disc al lui Tenco, ”Ballate e Canzoni“, a fost lansat în 1962. Unele melodii de pe acest disc au fost cenzurate la vremea respectivă, deoarece s-a considerat că au un conținut prea explicit sexual.

În 1967, Luigi Tenco a participat la Festivalul de la Sanremo, dar s-a zvonit atunci că ar fi făcut-o împotriva voinței sale. A interpretat melodia ”Ciao amore, ciao“, împreună cu Dalida, iubita sa. Înregistrarea video s-a pierdut, dar cea audio există încă.

În dimineața zilei de 27 ianuarie 1967, Tenco a fost găsit mort în camera sa de la hotelul Savoy, chiar de către Dalida. Era împușcat în cap, iar moartea sa a fost considerată, în cele din urmă, o sinucidere. Aparent, așa cum scria în biletul găsit în cameră, Tenco a fost supărat după ce a aflat că melodia sa nu a ajuns în finală.

”Am iubit publicul italian și i-am dedicat în zadar cinci ani din viața mea. Fac asta nu pentru că m-am săturat de viață, ci ca un gest de revoltă față de public, care a ales (piesa) «Io, tu e le rose» pentru seara finală“, a Tenco în biletul de adio.

Detectivul care a condus ancheta, comisarul Arrigo Molinari, a declarat la o emisiune TV, în 2004, că este sigur că Tenco nu s-a sinucis și a spus că a fost ”o crimă colectivă“.

De asemenea, polițistul a admis că el însuși a făcut greșeli în timpul anchetei și chiar că a fost împiedicat să investigheze în mod corespunzător. A fost ultima oară când a putut aborda acest subiect pentru că. la scurt timp după acest interviu, comisarul Molinari a fost ucis de un hoț.

Amănunte suplimentare despre starea de spirit a cântărețului au apărut după ce fratele său mai mare, Valentino, a descoperit că Tenco avea o relație cu o femeie, Valentina,  despre care nimeni nu știa nimic la vremea respectivă.

Din scrisorile primite de Valentina de la Tenco reieșea că relația lor a început în 1964 și că a durat până la moartea lui .

Într-una dintre scrisori, cântărețul îi mărturisește Valeriei că relația lui cu Dalida nu a fost altceva decât o încercare eșuată de a o uita după ce îl părăsise cu câteva luni înainte.

Tenco o descrie pe Dalida drept o femeie: ”răsfățată, nevrotică, ignorantă, care respinge ideea de a fi învinsă în profesie și în viața personală“.

În februarie 2006, poliția italiană a redeschis cazul și a exhumat cadavrul lui Tenco pentru investigații suplimentare. Noua autopsie și noua analiză balistică au arătat că gaura de intrare a glonțului, în tâmpla stângă, era, de fapt, locul de ieșire. Totuși, experții italieni au spus că traiectoria glonțului este una care se plia pe ipoteza sinuciderii.

Cu toate acestea, criminaliștii Pasquale Ragone și Nicola Guarneri au găsit alte neconcordanțe în acest caz.

Nu a existat nicio dovadă sau declarație oficială din care să reiasă că pistolul Walther PPK al lui Tenco se afla în camera lui în noaptea în care a murit – registrele poliției arată că arma a fost găsită în mașină, așa că Guarneri și Ragone cred că Tenco ar fi putut fi ucis. De altfel, în noaptea în care Tenco a murit, se presupune că în camera lui de hotel, nimeni nu a auzit împușcătura.

Paolo Dossena, producător muzical și prietenul lui Tenco,  a declarat că a condus mașina acestuia de la Roma la Sanremo și a descoperit un Walther PPK-ul în torpedou. Când l-a confruntat pe Tenco, acesta a mărturisit că a luat o armă pentru autoapărare, deoarece cineva încercase recent să-l scoată cu mașina în decor, într-o râpă.

De asemenea, primii martori care au intrat în cameră nu au văzut biletul de adio. Jurnalistul Piero Vivarelli a fost cel care l-a predat poliției, iar asta după ce a stat câteva minute în camera Dalidei. Criminaliștii Guarneri și Ragone presupun că biletul ar fi fost ultima pagină a unui document scris de Tenco cu un alt scop.

În 1974, a fost instituit Premiul Tenco, care se acordă în fiecare an la Sanremo. Mulți dintre cei mai renumiți compozitori italieni din anii ʼ70 au recunoscut influența lui Luigi Tenco în muzica lor.

Francesco De Gregori a lansat în 1976 melodia, ”Festival“, despre sinuciderea lui Tenco, în care vorbea despre ipocrizia organizatorilor festivalului care au încercat să minimizeze dramaticul eveniment, pentru ca imaginea spectacolului să nu fie afectată.