Fenomenul rar care slăbește vortexul polar. ANM explică ce înseamnă pentru iarna din Europa
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) informează că vortexul polar, rezervorul de aer rece de deasupra Polului Nord, prezintă semne evidente de slăbire la finalul lunii noiembrie. Acest fenomen ar putea favoriza apariția unor valuri de frig extrem în emisfera nordică, inclusiv în Europa, în perioada următoare.
Modelele meteorologice actuale sugerează posibilitatea unei încălziri stratosferice bruște (SSW – Sudden Stratospheric Warming), un eveniment rar, dar cu impact major asupra vremii. Potrivit ANM, vortexul își pierde din intensitate, iar un astfel de scenariu nu este exclus.
Vortexul polar este un fenomen atmosferic esențial care modelează tiparele meteorologice din emisfera nordică. Într-o postare pe Facebook, ANM oferă o definiție clară: „În meteorologie, vortexul polar reprezintă o zonă extinsă de presiune scăzută și de aer rece situată în jurul ambilor poli ai Pământului, aflată la altitudini mari în stratosferă și în troposfera medie și superioară. Termenul de „vortex” se referă la vânturile puternice existente care se rotesc și care mențin aerul rece în apropierea polilor”.
Atunci când acest vortex se destabilizează, masa de aer rece poate coborî spre latitudini mai joase, generând valuri de frig. ANM precizează: „Un vortex slab se referă la încetinirea semnificativă a vânturilor puternice care mențin masa de aer rece în jurul Polului Nord, condiții în care masa de aer rece migrează spre latitudini temperate, determinând răciri semnificative în anumite zone din emisfera de nord (fie America de Nord sau Europa).”
Prognoza pe termen mediu arată o diminuare considerabilă a intensității vortexului, în special în ultima decadă a lunii noiembrie. „Acestă perspectivă indică un vortex încă stabil, dar care a slăbit în intensitate, în ultima săptămână, cu vânturi moderate din sector vestic în zona circumpolară (o medie în jurul a 20…25 m/s). Așa cum rezultă din grafic, se va înregistra o slăbire evidentă în ultima decadă, în special în jurul datei de 26 noiembrie, când componenta zonală a vânturilor de vest ar putea scădea spre 0 m/s. Acest lucru presupune un început de încălzire stratosferică și o degradare a vortexului stratosferic”, explică specialiștii ANM.
O „încălzire stratosferică bruscă” poate perturba sever circulația atmosferică la nivel global. Mecanismul este descris de ANM: „O încălzire stratosferică bruscă reprezintă o perturbare semnificativă a vortexului polar stratosferic, care are loc în momentul în care unde atmosferice de scară largă (unde Rossby) sunt împinse în sus spre stratosferă. Acestea transportă energie și căldură către pol, perturbând echilibrul vortexului polar, condiții în care aerul din jurul Polului Nord se încălzește rapid (temperatura la 10 hPa poate crește cu 40…60 de grade în câteva zile), iar vânturile vestice slăbesc sau se inversează”.
Datele prognozate pentru 26 noiembrie indică deja o anomalie termică importantă deasupra Arcticii, cu o deplasare a aerului rece către Siberia. „În 26 noiembrie modelul global GFS indică o anomalie de temperatură pozitivă de peste 20…30 de grade chiar deasupra zonei arctice și temperaturi mai scăzute decât normal deasupra Siberiei (anomalii negative de 15…20 de grade). În consecință, centrul vortexului este centrat deasupra Siberiei (temperaturi de –75 de grade) și temperaturi mai ridicate deasupra zonei Arctice (–45 de grade)”, se arată în informarea autorității.
Cu toate că semnalele din stratosferă sunt clare, efectele resimțite la sol pot apărea cu o anumită întârziere și pot fi temperate de alți factori. „Chiar dacă stratosfera se încălzeşte şi vortexul slăbeşte, impactul la sol poate fi întârziat cu 1–3 săptămâni sau mai mult şi e posibil să fie atenuat de alţi factori meteorologici și indici climatici”, se mai menționează în postarea ANM.
