AVERTISMENT pentru 2027! Dobânzi de peste 50 de miliarde de lei apasă bugetul României
Deficitul bugetar al României a coborât la 3,82% din PIB în primele nouă luni din 2026, față de 5,35% în aceeași perioadă din 2025. Economistul Adrian Negrescu avertizează însă că dobânzile pentru datoria publică și apropierea finalului finanțărilor prin PNRR complică pregătirea bugetului pentru 2027.
În explicațiile sale, Negrescu pune reducerea deficitului pe seama veniturilor mai mari ale statului și a unui control mai atent asupra unor cheltuieli. El atrage atenția că această evoluție nu înseamnă rezolvarea problemelor bugetare, iar eventuale cheltuieli noi asumate de guvernanți ar putea modifica perspectivele pentru anii următori.
Potrivit economistului, veniturile bugetare au crescut cu aproape 12%, în principal datorită încasărilor mai mari din TVA și intrărilor mai rapide de fonduri europene. Totodată, cheltuielile cu salariile din sectorul public s-au redus cu peste 4,5 miliarde de lei.
Investițiile publice au ajuns la aproape 108 miliarde de lei, cu 25 de miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului 2025. În paralel, cifrele prezentate de Negrescu indică dobânzi de peste 50 de miliarde de lei pentru datoria publică, în creștere cu peste 10 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent.
Economistul arată că aproape 10 lei din fiecare 100 de lei încasați la buget sunt folosiți numai pentru plata dobânzilor. În aprecierea sa, aceste costuri reduc resursele care ar putea fi direcționate către spitale, școli și autostrăzi.
O bună parte a creșterii investițiilor este susținută prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), program care se apropie de final, precizează Negrescu. Potrivit acestuia, România mai are de încasat 6,4 miliarde de euro, iar decizia Comisiei Europene privind ultima tranșă este așteptată pe 20 noiembrie.
Accesarea fondurilor europene depinde de îndeplinirea condițiilor asumate de România, iar nevalidarea unor jaloane poate afecta finanțarea. În funcție de obligațiile proiectelor, unele cheltuieli ar putea necesita alte surse de acoperire, inclusiv bugetul național.
Negrescu formulează un avertisment mai categoric asupra acestui risc: „Orice jalon pe care Bruxelles-ul nu îl validează devine automat o cheltuială pe care o vom acoperi din bugetul național, adică din banii contribuabililor”.
În acest context, autoritățile vor trebui să stabilească ce investiții pot continua, ce finanțări sunt disponibile și cum pot fi acoperite costurile fără presiuni suplimentare asupra bugetului. Economistul consideră că pregătirea bugetului pentru 2027 reprezintă principala provocare, prin necesitatea de a controla cheltuielile și deficitul, de a gestiona costurile datoriei și de a asigura finanțarea investițiilor.
Negrescu solicită o planificare strictă și realistă a cheltuielilor publice și își exprimă speranța că autoritățile vor acționa responsabil. În opinia sa, constrângerile bugetare ar putea obliga politicienii să adopte reforme.
Felul în care vor fi echilibrate aceste cheltuieli va conta pentru resursele disponibile serviciilor publice și pentru eventualele decizii fiscale care îi privesc pe cetățeni.
