CANTITATEA URIAȘĂ de apă potabilă care DISPARE anual din rețelele publice reprezintă exact…
România irosește anual o cantitate uriașă de apă potabilă, cifrele oficiale indicând pierderi de peste 565 de milioane de metri cubi în rețelele de distribuție publică. Această situație a fost raportată Comisiei Europene pentru anul 2024, relevând faptul că aproximativ jumătate din volumul de apă introdus în sistem nu mai ajunge să fie facturat către populație.
Datele tehnice, transmise în contextul aplicării Directivei europene privind apa potabilă (UE 2020/2184), vizează activitatea a 47 de operatori regionali importanți. Potrivit informațiilor furnizate de G4Media, companiile apar în documente sub forme de coduri standardizate, precum „RO-WaterSupplier-01”, fără a li se preciza denumirea comercială, fiind incluși doar indicatori referitori la volumele de apă.
Conform raportării, în sistemele de alimentare au fost introduși 1.226.147.819 m³ de apă, dar cantitatea facturată a fost de numai 660.713.605 m³. Restul de peste 565 de milioane m³ reprezintă apă irosită. Autoritățile române au explicat că anul 2024 a fost selectat ca fiind reprezentativ pentru problemele structurale și climatice recente, indicând faptul că aceste pierderi nu sunt accidentale, ci constante.
Fenomenul apei nefacturate, cunoscut sub numele de „Non-Revenue Water”, are mai multe cauze: avariile frecvente din cauza conductelor vechi, furturile de apă, consumul necontorizat sau erorile de măsurare. În mod îngrijorător, în anumite regiuni, între 30% și 50% din apa tratată se pierde înainte de a ajunge în facturile cetățenilor.
Analiza arată că pierderile sunt concentrate masiv la doar 10 operatori regionali, care generează împreună 326 de milioane m³ de pierderi pe an, adică aproximativ 58% din totalul național. Cei mai mari trei furnizori raportați au pierderi individuale care variază între 45 și 60 de milioane m³ anual:
RO-WaterSupplier-39 – 59,6 milioane m³/an
RO-WaterSupplier-06 – 52,1 milioane m³/an
RO-WaterSupplier-24 – 45,4 milioane m³/an
RO-WaterSupplier-29 – 34,3 milioane m³/an
RO-WaterSupplier-17 – 30,5 milioane m³/an
RO-WaterSupplier-44 – 24,8 milioane m³/an
RO-WaterSupplier-01 – 20,4 milioane m³/an
RO-WaterSupplier-38 – 20,3 milioane m³/an
RO-WaterSupplier-32 – 19,7 milioane m³/an
RO-WaterSupplier-22 – 19,4 milioane m³/an
Eficiența scăzută a rețelelor românești este vizibilă și prin volumele pierdute raportate la lungimea conductelor. Există zone unde se pierd anual peste 30.000 m³ pe kilometru de conductă, de câteva ori mai mult decât în restul Europei de Vest.
O problemă semnificativă este că aceste date nu au fost verificate de un audit extern. Raportul menționează „No” în coloana de validare pentru toți operatorii, semn că cifrele se bazează exclusiv pe auto-raportările acestora. Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) a confirmat că raportarea s-a făcut pe baza chestionarelor tehnice primite de la operatori și a fost deja trimisă către Comisia Europeană.
Uniunea Europeană urmează să impună praguri de pierderi acceptabile până în 2028. Statele care vor depăși aceste limite vor fi obligate ca, în termen de doi ani, să prezinte planuri de modernizare și investiții pentru a remedia situația.
Expertul Dan Rădulescu subliniază că aceste cifre nu sunt surprinzătoare, dar sunt extrem de grave. „Sunt date care se aliniază cu ce s-a raportat în trecut și cu datele care se folosesc în sector. Nu este derizoriu ca 50% din apă să fie pierdută, ori fizic – în marea majoritate –, ori prin erori tehnologice.”, a declarat acesta pentru sursa citată.
Specialistul atrage atenția că intervenția va fi dificilă: „Pe de-o parte, datele confirmă o stare de fapt știută. Pe de altă parte, este o provocare majoră să rezolvi problema: sunt necesare investiții masive, înlocuirea infrastructurii învechite, perturbarea activităților zilnice. Nu va fi deloc ușor. Dar pasivitatea nu este o soluție – lucrurile se deteriorează cu cât trece timpul.”
Calculat pe cap de locuitor, volumul de apă pierdut este de aproximativ 38 m³ anual pentru fiecare dintre cei 14,8 milioane de români racordați la sistemele publice. Aceasta înseamnă că aproape 40.000 de litri de apă se pierd anual pentru fiecare cetățean deservit.
„Asta înseamnă aproximativ o treime până la o jumătate de vagon cisternă de apă pierdută anual pentru fiecare locuitor deservit”, a explicat Dan Rădulescu. Acesta a adăugat că situația este alarmantă nu doar economic, ci și ecologic: „Nu este deloc nesemnificativ, nici economic, nici din punct de vedere al mediului și al resurselor irosite – mai ales în condițiile în care se discută despre necesitatea construirii unor noi lacuri de acumulare”.
Cadrul european, prin Strategia UE pentru reziliența apei, pune accent pe principiul „eficiența utilizării apei pe primul loc”. Aceasta presupune reducerea cererii și a risipei înainte de a se căuta soluții pentru creșterea ofertei de apă. Datele analizate vizează doar marii operatori, însă situația la nivelul întregii țări, incluzând micii furnizori, ar putea fi mult mai gravă.
