Pensiile au crescut și cu 5.000 de lei, dar un șef de la Casa de Pensii avertizează: „este îngrijorător de mare”
După un an de la implementarea noii legi a pensiilor, Legea 360/2023, majoritatea pensionarilor din județul Bihor au beneficiat de creșteri ale veniturilor. Conform datelor oficiale, peste 102.000 de pensii au fost majorate, în vreme ce valoarea a rămas neschimbată pentru circa 31.000 de beneficiari.
Impactul noii legislații a fost detaliat de Laurențiu Țenț, șeful Casei Județene de Pensii Bihor. El a explicat că, dintr-un total de 133.515 pensionari înregistrați în județ, 102.169 au acum pensii mai mari în baza noii legi, față de prevederile vechii Legi 263/2010. Pentru alți 31.346 de pensionari, cuantumul pensiei nu s-a modificat.
În ceea ce privește valoarea majorărilor, cea mai semnificativă a fost de 5.125 de lei. Datele arată că 57 de pensii au înregistrat creșteri de peste 3.000 de lei, 1.660 de pensii au crescut cu sume între 2.000 și 3.000 de lei, iar alte 17.005 au fost majorate cu sume între 1.000 și 2.000 de lei. Pentru 60.366 de pensionari, creșterea a fost între 100 și 1.000 de lei, în timp ce 7.188 de persoane au primit o majorare de până la 100 de lei. Efortul bugetar lunar generat de aceste creșteri este de 58,51 milioane de lei.
Recalcularea a fost posibilă datorită includerii în calcul a veniturilor cu caracter nepermanent, precum al 13-lea salariu, primele sau orele suplimentare. Cu toate acestea, procesul întâmpină dificultăți, deoarece numeroase arhive cu documente de dinainte de 2001 nu eliberează adeverințele în formatul impus de legislația în vigoare.
Din această cauză, șeful Casei de Pensii Bihor anticipează întârzieri. „Nu se va finaliza nici pe departe în acest an”, a afirmat Laurențiu Țenț, citat de eBihoreanul.
În ciuda majorărilor, nemulțumirile s-au intensificat. În intervalul 1 septembrie 2024 – 1 septembrie 2025, Casa Județeană de Pensii Bihor a gestionat 5.012 petiții și a fost parte în 1.615 litigii, numărul proceselor fiind aproape dublu față de perioada anterioară, când au fost 847.
Directorul instituției, Laurențiu Țenț, a atras atenția asupra acestui fenomen. Numărul de petiții și de litigii „este îngrijorător de mare și arată nivelul de nemulțumire față de lege și față de modul de aplicare a legii”, a declarat directorul Casei Județene de Pensii Bihor.
Contextul recalculării include și promulgarea, joi, 13 noiembrie, de către Nicușor Dan a legii de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 89/2024. Acest act normativ joacă un rol esențial, deoarece reglementează modul de emitere a deciziilor de către casele teritoriale și distribuirea acestora către pensionari, exclusiv prin Poșta Română.
Ordonanța definește circuitul documentelor și stabilește responsabilitățile pentru Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), casele teritoriale și Poșta Română, inclusiv condițiile de transmitere a datelor și tarifele aferente.
Potrivit noii legi, Poșta Română deține exclusivitatea pentru tipărirea, procesarea și expedierea plicurilor ce conțin deciziile de recalculare. În acest scop, CNPP are obligația de a transmite Poștei bazele de date cu informațiile necesare, precum nume, CNP, adresă și un identificator unic al deciziei.
La rândul lor, casele teritoriale de pensii emit deciziile și le predau subunităților poștale, însoțite de borderouri, respectând ordinea generării documentelor pentru a evita erorile. Plicurile vor fi tipărite conform unui model agreat între Poșta Română, Ministerul Muncii și CNPP.
Distribuirea documentelor se va realiza prin scrisoare recomandată sau cu confirmare de primire, în funcție de țara de destinație. Pentru pensionarii din România și din statele care acceptă acest serviciu se va folosi confirmarea de primire, iar pentru celelalte țări, trimiterile recomandate.
Costurile, acoperite din bugetul asigurărilor sociale, sunt de 7,85 lei plus TVA per plic la nivel național, 33,61 lei plus TVA pentru expedierile internaționale cu confirmare de primire și 25 de lei (scutit de TVA) pentru restul statelor. Plata serviciilor va fi făcută de CNPP către Poșta Română, în baza unei convenții ce trebuie semnată în maximum cinci zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.
