Ce poate însemna dacă salivezi în somn. Când este ceva banal și când merită investigat

Salivarea în timpul somnului este mai frecventă decât pare și, în cele mai multe situații, nu indică o problemă gravă.

Mulți oameni se trezesc cu perna umezită din cauza poziției de dormit, a respirației pe gură sau a relaxării musculare din timpul nopții.

Totuși, dacă salivarea devine foarte frecventă, abundentă sau este însoțită de alte simptome, poate merita discutată cu un medic.

De ce salivăm în timpul somnului

Saliva este produsă permanent de glandele salivare și are rol în digestie și în protejarea cavității bucale.

În timpul zilei, saliva este înghițită în mod reflex.

Noaptea, reflexul de înghițire poate fi mai redus, iar musculatura feței se relaxează. Din acest motiv, saliva se poate acumula și poate curge din gură.

În multe cazuri, acesta este un fenomen normal.

Poziția de somn poate fi principala explicație

Dormitul pe o parte sau pe burtă favorizează scurgerea salivei, mai ales dacă gura rămâne deschisă.

Gravitația face ca saliva să se deplaseze spre exterior, în loc să fie înghițită.

Dacă aceasta este cauza, schimbarea poziției de dormit poate reduce problema.

Nasul înfundat și respirația pe gură

Persoanele care respiră frecvent pe gură în timpul nopții pot saliva mai mult.

Congestia nazală, alergiile, răcelile sau deviația de sept pot face respirația nazală mai dificilă.

În aceste situații, gura rămâne mai des deschisă în somn, ceea ce favorizează scurgerea salivei.

Pot apărea și sforăitul sau un somn de calitate mai slabă.

Refluxul gastroesofagian poate avea un rol

Salivarea nocturnă poate apărea și în asociere cu refluxul gastroesofagian.

Atunci când conținutul acid din stomac urcă spre esofag, organismul poate produce mai multă salivă.

Dacă salivarea apare împreună cu arsuri, gust amar sau tuse seacă, refluxul poate fi una dintre explicațiile posibile.

Apneea de somn și tulburările respiratorii

Salivarea excesivă poate apărea și la persoanele care au tulburări de respirație în timpul somnului.

În apneea obstructivă de somn, pot exista episoade repetate de întrerupere a respirației.

Persoanele afectate pot sforăi puternic, pot dormi cu gura deschisă și se pot trezi obosite chiar dacă au dormit suficiente ore.

Salivarea nu stabilește singură diagnosticul de apnee, dar poate apărea împreună cu alte simptome.

Problemele dentare și ale cavității bucale

Gingivita, cariile netratate, infecțiile orale sau protezele dentare necorespunzătoare pot influența modul în care este controlată saliva.

Inflamația și disconfortul din cavitatea bucală pot contribui la apariția salivării nocturne.

Stresul, oboseala și anumite obiceiuri

Stresul și oboseala pot afecta somnul și relaxarea musculară.

Consumul de alcool înainte de culcare, fumatul sau mesele foarte bogate seara pot favoriza, în anumite situații, salivarea în timpul nopții.

Modificarea acestor obiceiuri poate ajuta uneori la reducerea simptomului.

Afecțiunile neurologice sunt mai rare

În cazuri mai puțin frecvente, salivarea excesivă poate apărea în asociere cu afecțiuni neurologice care influențează controlul musculaturii și înghițirea.

În astfel de situații, problema nu apare de obicei doar noaptea și poate fi însoțită de alte manifestări.

O salivare apărută brusc, care se agravează sau este asociată cu alte simptome neurologice, necesită evaluare medicală.

Când ar trebui să mergi la medic

Un consult medical poate fi indicat dacă salivarea:

• apare aproape în fiecare noapte;
• este foarte abundentă;
• este însoțită de sforăit puternic sau pauze de respirație;
• apare împreună cu arsuri, dureri în piept sau dificultăți la înghițire;
• este asociată cu oboseală constantă sau dureri de cap la trezire;
• apare brusc sau se agravează rapid.

În aceste situații, medicul poate căuta cauza exactă și poate stabili dacă sunt necesare investigații suplimentare.

Ce poți face pentru a reduce salivarea nocturnă

În funcție de cauză, pot ajuta câteva măsuri simple:

• schimbarea poziției de somn;
• tratarea congestiei nazale sau a alergiilor;
• evitarea meselor foarte bogate seara;
• reducerea consumului de alcool înainte de culcare;
• menținerea unei bune igiene orale;
• gestionarea stresului și a oboselii.

Dacă problema persistă, cea mai bună soluție este identificarea cauzei, nu doar încercarea de a opri simptomul.

Salivarea în somn este, de cele mai multe ori, un fenomen benign. Atunci când devine persistentă sau apare împreună cu alte simptome, merită însă evaluată medical.