Ce să ai neapărat în buzunar de Revelion! Greșeala care îți alungă norocul și de ce este interzis să mănânci pui în 2026
Tradițiile și obiceiurile de Anul Nou rămân o parte esențială a identității culturale românești, marcând trecerea dintre ani prin ritualuri precum Sorcova, Plugușorul sau jocurile cu măști. Conform unei analize publicate de Observator, perioada dintre Crăciun și Bobotează reprezintă un melanj de vechi sărbători păgâne reinterpretate prin prisma creștină și a înțelepciunii populare.
Cercetătorul Şerban Anghelescu notează în lucrarea „Sărbători de iarnă” că aceste manifestări acoperă aproape integral intervalul celor douăsprezece zile de sărbătoare. „În practică, formele de colindat ocupă aproape întreg teritoriul celor douăsprezece zile”, subliniază acesta, menționând că, deși Capra este specifică Moldovei și Munteniei de Anul Nou, în Transilvania aceasta apare adesea de Crăciun.
În volumul „Sărbători românești”, Vlad Manoliu explică faptul că în intervalul Crăciun-Bobotează copiii merg cu Steaua, fiind cunoscuți sub denumiri precum „stelari”, „colindari” sau „crai”. O tradiție aparte se regăsește în Muntenia, unde „flăcăiandrii” practică urările de „Iordănitori” sub îndrumarea unui „popă”. „Acesta poartă o căldăruşă cu aghiazmă, în care ceilalţi înmoaie motocoalele şi iordănesc pe cei vizitaţi”, explică autorul, descriind cum gazdele sunt stropite, ridicate pe brațe sau provocate la lupte simbolice pentru a obține daruri în bani, băutură sau carne.
De Anul Nou 2026, obiceiurile precum Sorcova rămân modalități prin care copiii și tinerii transmit urări de prosperitate, în timp ce jocurile cu Ursul și Capra simbolizează lupta cu iarna și renașterea naturii. O manifestare unică, cu o vechime de peste două secole, este Parada Mascaților din localitatea Păunești, județul Vrancea, un eveniment inedit care atrage anual sute de vizitatori.
Plugușorul este un alt ritual agrar fundamental, descris de Șerban Anghelescu drept o „istorie versificată a facerii de pâine”. Potrivit acestuia, „textul, o istorie versificată a facerii de pâine (colac), întruneşte trăsăturile necesare mitului. Recitat în timp sacru, pluguşorul povesteşte despre naşterea pâinii la care participă succesiv aproape toţi membrii comunităţii, iar în cele din urmă colacul este împărţit tuturor”.
Un alt element arhaic este „Mersul cu Buhaiul”, desfășurat în ajunul Anului Nou. Acest instrument, realizat dintr-o putină acoperită cu piele de oaie și prevăzut cu o șuviță din păr de cal, scoate un sunet grav care imită mugetul taurului. Tot pentru fertilitate și „scoaterea căldurii din pământ” se realizează și Jocul Ursului, unde urătorii poartă blănuri de animal împodobite cu ciucuri roșii.
Despre Jocul Caprei, cercetătorul Şerban Anghelescu explică impactul vizual și ritualic: „Mânuitorul caprei ascuns sub o pânză de care atârnă fâşii de hârtie colorată sau fire vegetale face să clămpăne fioros, ritmic, botul caprei, ameninţându-i pe spectatori. Salturile acrobatice ale jucătorului de capră, zgomotul fălcilor lovite, sunetul clopoţelului atârnat de maxilar, sclipirea oglinzilor fixate deseori pe blana textilă a caprei, compun o imagine voit ţipătoare, fioroasă şi comică în acelaşi timp, în care preoţii vedeau poate pe drept cuvânt figura diavolului”.
Sorcova, al cărei nume provine din bulgarul „surov” (verde crud), este percepută ca o baghetă magică ce transmite tinerețe celui colindat. Paul Morand scria în 1935, în opera „București”, despre atmosfera Capitalei unde copiii mascați colindau prin zăpadă până la genunchi, purtând flori de hârtie și urând longevitate gazdelor: „vă urează să trăiţi, să-nfloriţi, ca merii, ca perii, ori să trăiţi, să-mbătrâniţi, ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir”.
În ceea ce privește gospodăria, Antoaneta Olteanu oferă sfaturi în „Calendarele poporului român”, citând din „Calendarul săteanului pe anul comun 1918”. Aceasta subliniază că sfârșitul de an necesită o atenție sporită pentru vite și grădină: „Iarna nu e ca omul să se lenevească, ci să se odihnească după munca cea grea de peste an. Vitele trebuiesc ţinute în curăţenie deosebită şi sarea să nu le-o tragem”.
Referitor la superstițiile pentru Revelion 2026, tradiția interzice împrumutul de bani sau aruncarea obiectelor din casă, inclusiv a gunoiului, pe 1 ianuarie, pentru a nu pierde norocul. Se recomandă purtarea hainelor noi și a culorii roșii, precum și prezența banilor în buzunar la miezul nopții. De asemenea, pe masa de sărbătoare nu trebuie să se regăsească carnea de pasăre, deoarece se consideră că aceasta risipește bunăstarea.
Alte credințe populare susțin că prima persoană care trece pragul casei în prima zi a anului trebuie să fie un bărbat, preferabil brunet, care să aducă sare, pâine și o creangă de vâsc. Pentru a avea succes în noul an, pe masă trebuie să se afle struguri și smochine, iar o lumânare aprinsă în noaptea de Revelion trebuie lăsată să ardă până în dimineața următoare.
Pentru cei care doresc să transmită gânduri bune, mesajele de Anul Nou 2026 includ urări de sănătate și optimism. „Fie ca 2026 să fie un an plin de bucurii, împliniri și momente de neuitat. La mulți ani!”, este una dintre formulele sugerate. Alte urări pun accent pe speranță și succes: „În această noapte specială, vă doresc un An Nou strălucitor, presărat cu realizări și împliniri pe toate planurile. Să fie un an plin de bucurie și prosperitate. La mulți ani 2026!”.
