Ce se dă de pomană la 3, 9 și 40 de zile. Ce ține de rânduiala ortodoxă și ce ține de tradiția populară

După pierderea unei persoane dragi, familia trece printr-o perioadă dificilă, iar în tradiția ortodoxă pomenirea celui adormit continuă și după înmormântare. Printre cele mai cunoscute momente se numără pomenirile de la 3 zile, 9 zile și 40 de zile, când rudele merg la biserică, se roagă și împart alimente în memoria celui plecat dintre cei vii.

În multe familii din România, aceste pomeniri sunt respectate din generație în generație. Este important însă să se facă diferența între rânduiala religioasă și obiceiurile populare, care pot varia de la o regiune la alta.

De ce se face pomenirea la 3 zile

Pomenirea de la trei zile are o semnificație aparte în tradiția creștin-ortodoxă, fiind pusă în legătură cu Învierea Mântuitorului Iisus Hristos a treia zi.

În funcție de momentul înmormântării și de rânduiala stabilită împreună cu preotul, pomenirea poate fi legată de slujba înmormântării sau organizată potrivit obiceiului locului.

Ce se dă de pomană la 3 zile

Nu există o listă universală de alimente pe care fiecare familie este obligată să o respecte. În mod tradițional, se pregătesc alimente care sunt binecuvântate și apoi împărțite celor prezenți sau persoanelor nevoiașe.

În funcție de zonă și de posibilitățile familiei, se pot pregăti:

• colivă;
• colac sau pâine;
• mâncare gătită;
• fructe;
• dulciuri;
• apă sau alte băuturi;
• pachete cu alimente.

Importantă nu este cantitatea și nici valoarea celor împărțite. Pomana este un act de milostenie făcut în memoria celui adormit.

Ce semnificație are pomenirea de la 9 zile

La nouă zile de la moarte se face o nouă pomenire a celui adormit. În tradiția ortodoxă, cifra nouă este asociată și cu cele nouă cete îngerești.

Familia poate merge la biserică pentru parastas, ducând colivă, colac și cele necesare slujbei, după îndrumarea preotului.

Ce se împarte la 9 zile

În multe zone ale țării se pregătesc pachete pentru cei care participă la pomenire sau pentru persoanele cărora familia dorește să le ofere de pomană.

Acestea pot conține:

• colivă;
• colac sau pâine;
• un fel de mâncare;
• fructe;
• dulciuri sau prăjituri;
• alte alimente, în funcție de obiceiul familiei și al zonei.

Dacă pomenirea cade într-o perioadă de post, familiile aleg, de regulă, preparate de post, ținând cont de calendarul bisericesc și de îndrumarea preotului.

Pomenirea de la 40 de zile, una dintre cele mai importante

Parastasul de 40 de zile are o importanță deosebită în tradiția ortodoxă și este una dintre pomenirile respectate cu multă grijă de familiile românești.

În limbaj popular, oamenii mai folosesc și denumiri precum „pomenirea de șase săptămâni”, iar obiceiurile și modul de calcul pot diferi. Pentru stabilirea exactă a zilei, cel mai sigur este ca familia să discute cu preotul parohiei.

Ce se dă de pomană la 40 de zile

În numeroase zone, masa sau pachetele pregătite pentru această pomenire sunt mai consistente decât la pomenirile anterioare.

Se pot împărți:

• colivă;
• colaci sau pâine;
• mâncare gătită;
• fructe;
• prăjituri sau alte dulciuri;
• băuturi;
• pachete cu diferite alimente.

În unele localități există și obiceiul de a oferi anumite obiecte de uz casnic sau personal, însă acestea țin mai ales de tradiția locală și nu reprezintă o obligație generală a Bisericii.

Se dau haine de pomană la 40 de zile?

În unele zone din România se păstrează obiceiul de a împărți haine, prosoape, veselă, căni, pături sau alte obiecte la pomenirea de 40 de zile.

Unele familii aleg obiecte noi, iar altele oferă lucruri care pot fi de folos unei persoane nevoiașe.

Din punct de vedere religios, esențială este milostenia făcută cu sinceritate, nu respectarea unei liste costisitoare de obiecte.

Trebuie cheltuiți foarte mulți bani pentru pomană?

Nu. Pomenirea nu ar trebui transformată într-o povară financiară pentru familie.

O familie care nu își permite o masă mare poate împărți câteva pachete simple. Milostenia nu se măsoară în numărul farfuriilor, al prosoapelor sau al alimentelor cumpărate.

Mai important este ca ajutorul să ajungă la cineva care are într-adevăr nevoie de el.

Coliva are o semnificație aparte

Coliva este nelipsită de la multe parastase ortodoxe. Grâul folosit la prepararea ei are o puternică simbolistică creștină, fiind legat de moarte și înviere.

De aceea, coliva nu trebuie privită doar ca un preparat oferit participanților, ci și ca un element cu semnificație religioasă în cadrul pomenirii.

De ce se aprind lumânări

Lumânarea este un alt element prezent la slujbele de pomenire. În tradiția creștină, lumina are o semnificație profundă și este asociată cu Hristos și cu nădejdea vieții veșnice.

În unele zone, lumânările sunt oferite împreună cu alimentele sau colacii, însă modul concret în care se procedează diferă în funcție de tradiția locală.

Ce se spune atunci când dai de pomană

În tradiția populară românească este răspândită formula „De sufletul lui…” sau „De sufletul ei…”, urmată uneori de numele persoanei pomenite.

Cel care primește poate răspunde simplu: „Bogdaproste” sau „Dumnezeu să-l/o ierte”.

Ce este bine să întrebi preotul înainte de parastas

Pentru că tradițiile diferă mult între Oltenia, Muntenia, Moldova, Transilvania și celelalte regiuni ale țării, familia nu ar trebui să se îngrijoreze dacă aude variante diferite despre ceea ce „trebuie” împărțit.

Înainte de pomenire este bine să întrebați preotul:

• în ce zi se face exact parastasul;
• ce trebuie adus la biserică;
• dacă ziua respectivă cade în post;
• cum se procedează dacă pomenirea coincide cu o zi în care nu se săvârșesc parastase;
• care sunt obiceiurile bisericești și care sunt doar tradiții locale.

Ce contează cel mai mult la pomenirea celui plecat

În tradiția ortodoxă, pomenirea nu înseamnă întrecere între familii și nici obligația de a pregăti mese costisitoare.

Rugăciunea, pomenirea la biserică și milostenia făcută în memoria celui adormit sunt lucrurile cărora li se acordă cea mai mare importanță.

De aceea, dacă familia nu are posibilități materiale, poate face o pomenire simplă, fără sentimentul că încalcă o regulă pentru că nu a cumpărat suficiente alimente sau obiecte.

După 40 de zile urmează și alte pomeniri

Rânduiala pomenirilor nu se încheie la 40 de zile. În tradiția ortodoxă există și alte momente de pomenire a celor adormiți, inclusiv la anumite intervale după moarte și la împlinirea unui an.

Există, de asemenea, zile speciale de pomenire a morților de-a lungul anului bisericesc.

Calendarul concret al parastaselor este bine să fie stabilit împreună cu preotul, deoarece anumite zile și perioade liturgice au rânduieli speciale.