Ce trebuie să pui pe colțul mesei de Bobotează pentru noroc! Obiceiul care îți schimbă destinul pe 6 ianuarie
Păstrată cu sfințenie în tradiția populară românească, sărbătoarea Botezului Domnului, marcată în fiecare an pe 6 ianuarie, reprezintă un mix complex între ritualurile religioase de sfințire a apelor și obiceiuri străvechi menite să aducă noroc și protecție. Conform informațiilor centralizate de CSID.ro, această zi este urmată imediat, pe 7 ianuarie, de prăznuirea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, ambele momente marcând încheierea oficială a ciclului sărbătorilor de iarnă.
Unul dintre cele mai cunoscute momente ale zilei este cel în care preotul aruncă o cruce în apele înghețate ale unui râu, lac sau chiar în mare. Bărbații curajoși se întrec pentru a o recupera, în ciuda temperaturilor scăzute, deoarece se crede că cel care ajunge primul la cruce va fi binecuvântat și va avea parte de un an plin de reușite. În trecut, acest gest de bravură era onorat inclusiv de domnitori, care ofereau daruri celui victorios în fața întregii comunități.
În plan spiritual și magic, noaptea de Bobotează are o semnificație aparte pentru tinerele nemăritate, care obișnuiesc să își pună busuioc sfințit sub pernă pentru a-și visa viitorul soț. Totodată, tradiția românească punctează această sărbătoare prin colinde, gesturi ritualice de alungare a spiritelor rele și diverse forme de divinație despre belșugul anului ce tocmai a început.
În satele din nordul țării se mai păstrează „Iordănitul femeilor”, un obicei în care acestea se adună pentru a petrece cu mâncare și băutură până în zori. La finalul petrecerii, ele ies pe străzi și îi prind pe bărbații întâlniți, amenințându-i că îi vor arunca în apă. De asemenea, Boboteaza marca simbolic momentul în care tinerele soții erau integrate în comunitatea femeilor căsătorite prin stropirea cu apă de la râu sau fântână.
Pregătirile încep încă din Ajunul Bobotezei, când în casele românilor se așază o masă ritualică specială, cu 12 feluri de mâncare de post, precum coliva, sarmalele cu crupe, prunele afumate sau diverse tipuri de borș de pește și plăcinte. Pentru a atrage sănătatea și a proteja gospodăria, sub fața de masă se pune fân, iar la fiecare colț se așază câte un bulgăre de sare.
Nimeni nu are voie să mănânce din produsele pregătite până când preotul nu vine să sfințească locuința cu Iordanul. În timpul vizitei, se rostește „Chiralesa”, un termen derivat din grecescul „Kyrie Eleison”, care se traduce prin „Doamne, miluiește!”. Se spune că acest strigat are puterea de a purifica spațiul și de a ține relele la distanță pentru tot restul anului. Tot în semn de protecție, o parte din hrana sfințită este dată ulterior animalelor din ogradă pentru a le asigura fertilitatea și sănătatea.
Observațiile meteorologice populare joacă și ele un rol important: dacă pomii sunt încărcați cu promoroacă în dimineața de Ajun, se anunță un an agricol bogat. Mai mult, legendele spun că la miezul nopții dinspre Ajun, animalele capătă grai omenesc și pot dezvălui locul unde sunt ascunse comori, subliniind aura mistică a acestei celebrări creștine. (foto: alba24.ro)
