Dacă trăiți împreună fără ACTE, iată CINE moștenește de fapt toată averea…
Numărul cuplurilor din România care aleg să locuiască împreună fără a oficializa relația prin căsătorie este în continuă creștere, însă această formă de conviețuire aduce provocări legale majore în cazul decesului unuia dintre parteneri. Potrivit unei analize publicate de Redactia.ro, dreptul la moștenire în cazul concubinajului este o sursă frecventă de litigii, deoarece legislația românească tratează diferit uniunea civilă față de cea reglementată prin acte.
Codul Civil din România recunoaște doar căsătoria ca formă oficială de familie, ceea ce înseamnă că partenerii care trăiesc în concubinaj nu sunt considerați moștenitori legali. În absența unui testament sau a unor documente juridice clare, partenerul supraviețuitor nu are nicio garanție asupra bunurilor deținute de persoana decedată, indiferent de durata relației.
Atunci când survine decesul unei persoane necăsătorite, moștenirea se distribuie conform unei ordini厳 definite de lege, care include copiii, soțul (dacă este cazul), părinții sau frații. Concubina sau concubinul nu este inclus în această listă de succesori legali. Astfel, chiar dacă un cuplu a conviețuit zeci de ani, averea poate ajunge în totalitate la rudele de sânge ale defunctului, lăsându-l pe partenerul de viață fără protecție juridică.
Spre deosebire de regimul căsătoriei, unde bunurile sunt prezumate a fi comune, în concubinaj fiecare bun aparține exclusiv persoanei pe numele căreia a fost înregistrat. Dacă o locuință sau un cont bancar sunt trecute pe numele unui singur partener, celălalt nu are drepturi automate asupra lor în caz de deces, bunurile respective intrând direct în masa succesorală a moștenitorilor legali.
O metodă prin care această situație poate fi evitată este redactarea unui testament. Proprietarul poate stabili prin acest document cine îi va prelua averea, însă și aici există limite. Dacă persoana decedată are copii sau părinți, aceștia beneficiază de o „rezervă succesorală”, o parte din moștenire pe care legea o protejează și care nu poate fi eliminată nici măcar prin testament.
O problemă critică apare în legătură cu locuința comună. În cazul în care casa este pe numele partenerului decedat, moștenitorii legali pot cere evacuarea concubinului supraviețuitor. Legea nu oferă un drept de folosință automat, motiv pentru care specialiștii recomandă încheierea unor contracte de coproprietate sau stipularea clară a dreptului de folosință în documente notariale.
În situația în care partenerul supraviețuitor a contribuit financiar la cumpărarea unor bunuri, acesta poate încerca recuperarea sumelor în instanță. Procesele sunt însă complicate și necesită dovezi stricte, precum chitanțe, contracte sau martori care să ateste implicarea financiară. Fără astfel de documente, șansele de a obține o despăgubire sau o cotă parte din bunuri sunt minime.
În ceea ce privește copiii rezultați din relațiile de concubinaj, aceștia beneficiază de aceleași drepturi la moștenire ca și copiii născuți în cadrul unei căsătorii, cu condiția ca filiația lor să fie recunoscută legal. Protecția legii se aplică minorilor în mod egal, indiferent de statutul civil al părinților.
Pentru a preveni pierderea averii și conflictele familiale, experții sugerează planificarea succesorală prin contracte civile, donații sau testamente autentificate la notar. Lipsa acestor măsuri poate duce la situații dramatice în care partenerul care a construit o viață alături de cineva se vede deposedat de toate bunurile comune în fața legii.
