Dacă vrei GARD între proprietăți, vecinul tău este OBLIGAT prin lege să…
Litigiile provocate de delimitarea proprietăților prin garduri reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de conflict între vecini în România. Fie că este vorba despre refuzul de a achita cheltuielile de construcție, despre modificări neautorizate sau demolări realizate fără acord, aceste neînțelegeri ajung adesea pe masa instanțelor de judecată.
Conform reglementărilor din Codul civil, aplicabile și în anul 2025, orice structură de delimitare, cum ar fi zidurile, gardurile sau șanțurile ridicate pe linia de hotar dintre două imobile, este considerată, în principiu, proprietate comună. Această prezumție legală este valabilă atât în mediul urban, cât și în cel rural, pentru orice tip de construcție, dacă nu există probe care să demonstreze contrariul.
Prezumția de proprietate comună poate fi însă infirmată în situații specifice, cum ar fi existența unui titlu de proprietate care să indice un singur deținător, semne evidente că structura aparține exclusiv unei părți (de exemplu, dacă este construită integral pe unul dintre terenuri) sau în cazul în care dreptul de proprietate exclusivă a fost dobândit prin uzucapiune.
Cadrul legislativ permite fiecărui proprietar să solicite construirea unui gard pe linia de hotar. Într-un astfel de context, vecinul nu se poate opune ridicării despărțiturii și este obligat prin lege să contribuie la cheltuielile aferente în mod egal. În lipsa unei alte înțelegeri, costurile sunt împărțite în proporție de 50% pentru fiecare proprietar.
Deși Codul civil nu impune o formă scrisă obligatorie pentru aceste acorduri, specialiștii citați de cancan.ro recomandă stabilirea în scris a detaliilor tehnice, precum materialele folosite, înălțimea structurii, amplasarea exactă și termenele de finalizare, deoarece lipsa unei înțelegeri clare constituie una dintre sursele majore de conflict, conform avocatura.ro.
După finalizarea construcției, ambii cetățeni au obligația de a întreține și repara gardul comun. Cheltuielile necesare pentru consolidare, vopsire sau înlocuirea unor elemente deteriorate trebuie suportate proporțional cu drepturile de coproprietate. Dacă unul dintre vecini refuză fără un motiv întemeiat să participe la aceste costuri, cealaltă parte poate solicita recuperarea sumelor în instanță.
Regula plății comune nu se mai aplică în cazul în care deteriorarea gardului a fost provocată de acțiunile exclusive ale unuia dintre proprietari. Intervențiile neautorizate, modificările fără acord sau distrugerile accidentale cauzate de utilaje atrag răspunderea individuală, astfel că persoana vinovată va suporta integral costurile de reparație.
În situația în care un gard este ridicat doar de unul dintre vecini, fără participarea celuilalt, legea permite dobândirea ulterioară a coproprietății. Vecinul care nu a contribuit inițial poate deveni coproprietar dacă achită jumătate din valoarea actualizată a manoperei și a materialelor, iar în anumite cazuri și jumătate din valoarea terenului ocupat de construcție, notează cancan.ro.
