De ce îți AMORȚESC palmele? Nu este COLOANA cervicală, ci o problemă la…
Senzația de furnicătură în palme este un simptom pe care mulți oameni îl ignoră sau îl asociază eronat cu oboseala ori cu probleme ale coloanei vertebrale. Deși aceste manifestări apar adesea noaptea sau după perioade lungi de utilizare a calculatorului, realitatea medicală indică frecvent o altă cauză. Potrivit unei analize publicate de redactia.ro, atunci când furnicăturile sunt localizate strict la nivelul palmei și al degetelor, sursa problemei este de cele mai multe ori sindromul de tunel carpian.
Această afecțiune reprezintă cea mai des întâlnită neuropatie de compresie la nivelul membrului superior. Ea se manifestă atunci când nervul median, care traversează încheietura mâinii printr-un canal îngust numit tunel carpian, este supus unei presiuni mecanice constante. Această compresie apare din cauza tensionării sau îngroșării ligamentului care acoperă canalul, numit retinacul flexor.
Fizioterapeutul Alexandru Ilie a explicat detaliat acest mecanism în cadrul emisiunii „Neatza cu Răzvan și Dani” de la Antena 1, subliniind că temerile pacienților legate de o hernie de disc sunt adesea nefondate în aceste cazuri. „Când avem o furnicătură pe care o resimțim la nivelul palmei, imediat considerăm că vom avea o afectare de la disc. Din fericire lucrurile nu stau chiar așa și mi-am propus să vorbesc de sindromul de tunel carpian, aceasta este denumirea medicală. În fapt, este un fenomen compresiv. Sindromul de tunel carpian vorbește despre o compresie mecanică produsă la nivelul articulației pumnului, mai precis, la nivelul benzii de retinacul”, a declarat specialistul.
Un aspect definitoriu pentru identificarea sindromului de tunel carpian este distribuția exactă a amorțelii. Pacienții simt furnicături în special în degetul mare, arătător, mijlociu și parțial în cel inelar, în timp ce degetul mic rămâne, de regulă, neafectat. Disconfortul se accentuează în timpul nopții, mulți pacienți simțind nevoia reflexă de a scutura mâna pentru a restabili circulația și sensibilitatea.
Cauzele apariției acestei compresii sunt diverse, iar munca la birou este doar unul dintre factori. Poziția prelungită a mâinii în flexie, utilizarea intensivă a mouse-ului și lipsa exercițiilor de stretching contribuie la creșterea tensiunii palmare. Alexandru Ilie a explicat la Antena 1: „Stăm mult timp cu palmele ușor strânse, pentru că mecanica de tastatură permanent este aceasta, cu alte cuvinte degetele nu sunt întinse, și, bine-înțeles, utilizarea mouse-ului, care din nou are această tendință permanentă de a încuraja tensionarea flexorilor palmari. Cu alte cuvinte, la finalul zilei tensiunea la nivelul palmei este foarte mare, iar degetele sunt ușor încordate spre interior. Lucru care face această compresie. Mai mult, anatomia noastră este mai dezvoltată în partea flexoare decât în partea extensoare.”
Dincolo de activitățile repetitive, riscul este influențat de factori genetici (un tunel carpian anatomic mai îngust), traumatisme ale încheieturii, sau afecțiuni precum diabetul, obezitatea, hipotiroidia și bolile inflamatorii, cum este artrita reumatoidă. De asemenea, femeile cu vârste între 30 și 60 de ani, precum și persoanele care fumează sau consumă alcool în exces, prezintă o predispoziție mai mare.
Diferențierea între o problemă locală la mână și una de coloană este esențială pentru tratament. Fizioterapeutul Alexandru Ilie a punctat: „În cazul în care în acest timp apare un fenomen de durere discretă, amorțeli la nivelul palmei, respectiv degetelor menționate, putem ridica această suspiciune de compresie la nivelul tunelului carpian. Furnicăturile doar pe palmă, în 99% din cazuri sunt date de această compresie. Dacă avem furnicături care prin antebrațul, deci loja superioară și brațul, atunci de cele mai multe ori vorbim de o compresie de origine disc.”
Pentru evaluarea inițială, se poate efectua un test simplu: menținerea dosului palmelor apropiate sub presiune timp de 30 de secunde. Dacă apar amorțeli, este recomandat un consult de specialitate. În fazele incipiente, problema poate fi gestionată prin fizioterapie și utilizarea unei orteze nocturne care împiedică închiderea palmei în timpul somnului.
În lipsa unor măsuri adecvate, compresia poate duce la degradarea ireversibilă a nervului, pierderea forței în mână și chiar atrofie musculară. Specialistul a prezentat o serie de exerciții de pendulare a palmelor pentru alungirea tensiunii ligamentare: „Sunt trei variații ale acestui exercițiu, apropiem bine podul palmei (n.r. ca la rugăciune) și ducem palma spre piept. Din această poziție începem să deplasăm degetele ușor, stânga-dreapta, și ar trebui să resimțim o ușoară tensiune la nivelul flexorilor… Sunt recomandate de mai multe ori pe parcursul zilei și astfel reușim, din punct de vedere mecanic, să alungim tensiunea benzii de retinacul.”
Dacă strategiile conservatoare eșuează, singura soluție rămâne intervenția chirurgicală pentru secționarea retinaculului și eliberarea nervului median. Alexandru Ilie a avertizat însă că amânarea vizitei la medic poate complica recuperarea: „Dacă aveți deja semne importante, acolo este vorba de o compresie extrem de severă ce necesită intervenție chirurgicală.”
