De la CANICULĂ la ninsori, recordul absolut de temperatură a fost de…

Ultima lună de primăvară este recunoscută pentru instabilitatea sa atmosferică, fiind o perioadă în care fenomenele meteo pot trece rapid de la o extremă la alta. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), luna mai aduce frecvent alternanțe între zile caniculare și episoade de frig sever, însoțite de precipitații torențiale.

Statisticile climatice indică faptul că, de-a lungul timpului, România a experimentat în această lună atât temperaturi ce au depășit pragul de 40 de grade Celsius, cât și valori negative, care au adus ninsori și viscol în zonele înalte de munte.

De ce este luna mai atât de imprevizibilă

Specialiștii ANM explică faptul că dinamica atmosferică este extrem de intensă în această perioadă, generând contraste majore între masele de aer care traversează teritoriul țării noastre.

„Luna mai se caracterizează, în general, printr-o creştere a instabilităţii atmosferice, pe fondul creşterii temperaturii. În această lună, perioade cu zilele însorite şi calde (uneori caniculare)alternează cu perioade cu zile reci şi ploioase, iar ploile au adesea caracter torenţial. Circulaţia atmosferică este una foarte dinamică şi se pot crea situaţii de schimbări bruşte ale vremii, pe fondul unei circulaţii atmosferice meridionale. Astfel, pot avea loc advecţii de mase de aer polar care generează temperaturi minime sub limita de îngheţ, iar în zona montană, fenomene de ninsoare şi viscol, dar pot avea loc şi advecţii de aer foarte cald, tropical, ce pot genera creşteri puternice ale temperaturii, înregistrându-se primele cazuri cu valuri de căldură din an”, susţin meteorologii.

Această luptă între aerul polar și cel tropical transformă luna mai într-un interval extrem de volatil, unde variațiile termice pot fi spectaculoase de la o zi la alta.

Distribuția temperaturilor pe regiuni

Conform analizelor realizate de ANM pentru intervalul 1961–2023, cele mai ridicate valori medii ale lunii mai se înregistrează în sud-vestul Olteniei, unde mediile termice trec de 18 grade Celsius.

În zonele de câmpie, precum Câmpia Română, Câmpia de Vest și Câmpia Moldovei, mediile lunare se situează între 16 și 18 grade Celsius. În schimb, în regiuni precum Transilvania, Maramureș și zona Subcarpaților, temperaturile sunt mai ponderate, încadrându-se între 12 și 16 grade Celsius. La munte, valorile coboară semnificativ, atingând pragul înghețului la altitudini mari.

Recorduri de caniculă: Peste 40 de grade Celsius în mai

Datele oficiale ale Administrației Naționale de Meteorologie arată că pragul de 40 de grade a fost depășit în România în ultima lună de primăvară.

Recordul absolut de temperatură pentru luna mai a fost stabilit la Mărculeşti, în judeţul Călăraşi, pe data de 27 mai 1950, când termometrele au indicat 40,8 grade Celsius.

„Menţionăm că în perioada 25 – 28 mai 1950, mai ales în jumătatea de sud a României, în Transilvania, în centrul şi sudul Moldovei, temperatura maximă absolută a depăşit 32 de grade Celsius la peste 35 de staţii meteorologice”, precizează ANM.

În Capitală, cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în această lună a fost de 36,9 grade Celsius, valoare măsurată la stația București-Băneasa în data de 13 mai 1958.

Episoade de îngheț și minime istorice

Deși calendaristic ne apropiem de vară, luna mai poate surprinde prin episoade de frig neașteptat. Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată în România în această lună a fost de -16 grade Celsius, la stația meteorologică Vârful Omu, pe 14 și 15 mai 1940.

„Temperaturi minime foarte scăzute, în luna mai, s-au mai înregistrat şi în anii: 2007, 1995, 1988, 1976, 1965, 1952. Anul 2007 s-a remarcat prin numărul mare de staţii meteorologice, 37, la care au fost înregistrate temperaturi minime absolute, mai ales în zilele de 2 şi 3 mai, în cea mai mare parte, valorile fiind sub 0 grade Celsius, iar în zona montană sub -11 grade (-11,2 grade Celsius la Călimani şi -11,8 grade la Ceahlău Toaca). În topul anilor cu cu cele mai reci luni mai se regăsesc: 1961, 1970, 1978, 1980, 1991”, conform specialiștilor.

Bucureștiul a resimțit și el acest frig extrem, recordul negativ fiind de -1,1 grade Celsius, înregistrat pe 3 mai 2007.

Furtuni violente și cantități record de precipitații

Luna mai este considerată una dintre cele mai bogate în precipitații perioade ale anului. Ploile au adesea caracter torențial și sunt însoțite de fenomene electrice, vijelii și căderi de grindină.

Cel mai mare volum de precipitații căzut într-o singură lună mai a fost de 392,4 mm, înregistrat la Stâna de Vale în anul 2021.

Tot la Stâna de Vale a fost stabilit și recordul pentru cea mai mare cantitate de apă căzută în doar 24 de ore. Potrivit ANM, „cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 181,6 mm, înregistrată la Stâna de Vale, în 18 mai 2021”.

Extremele meteorologice în București

Capitala reflectă fidel aceste contraste climatice. Pe lângă recordul de căldură de aproape 37 de grade și cel de îngheț, Bucureștiul a trecut și prin episoade de ploi abundente. Recordul de precipitații pentru București în luna mai a fost stabilit în 1971, la stația Filaret, unde s-au acumulat 259,7 mm de apă.

La ce să se aștepte românii în mai 2026

Având în vedere istoricul climatic și tendințele actuale, specialiștii recomandă prudență, deoarece luna mai 2026 poate aduce fenomene severe într-un timp foarte scurt.

Principalele aspecte de urmărit sunt:

• Variații bruște ale regimului termic;
• Alternanța între caniculă și răciri bruște;
• Averse torențiale și furtuni de scurtă durată;
• Riscul de grindină și descărcări electrice frecvente;
• Posibile ninsori sau îngheț în zonele de munte.

Această imprevizibilitate face ca activitățile în aer liber, agricultura și turismul să depindă direct de monitorizarea atentă a prognozelor emise de ANM.

O lună a contrastelor puternice

Mai 2026 se anunță a fi o perioadă a extremelor, confirmând statutul acestei luni de „punte” între anotimpuri, unde vara și iarna se pot întâlni la distanță de doar câteva zile. Meteorologii subliniază importanța consultării alertelor imediate, având în vedere viteza cu care se pot dezvolta fenomenele meteo periculoase în această perioadă a anului.