Decizie de la Bruxelles pentru toți elevii din România. Ce devine obligatoriu în școli?
Comisia Europeană împotriva Rasismului și a Intoleranței (ECRI) solicită României, într-un raport recent, să instituie un sistem național pentru monitorizarea cazurilor de rasism și a incidentelor anti-LGBT în școli. Documentul cere, de asemenea, elaborarea unei legislații clare pentru recunoașterea juridică a genului și stabilirea unor norme pentru serviciile medicale destinate persoanelor transgender.
Potrivit raportului, colectarea de date detaliate despre aceste incidente, separate în funcție de gen și de cauzele hărțuirii, este esențială pentru a permite autorităților să evalueze corect amploarea fenomenului și să dezvolte politici educaționale și sociale eficiente.
Autoritățile de la București au la dispoziție un termen de doi ani pentru a dezvolta un cadru legal precis privind recunoașterea juridică a genului și pentru a stabili norme clare pentru asistența medicală de afirmare a genului.
Documentul ECRI recunoaște și progresele înregistrate de România de la ultima evaluare, din 2019. Printre acestea se numără consolidarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), adoptarea unor măsuri împotriva urii rasiale și anti-romi, precum și implementarea unor programe de educație incluzivă și a unei proceduri pentru gestionarea violenței școlare, inclusiv a bullyingului.
Cu toate acestea, raportul subliniază că bullyingul rămâne o problemă gravă în școli, iar temele privind orientarea sexuală și identitatea de gen lipsesc din programa educațională. Conform sursei citate, persoanele LGBTI se confruntă în continuare cu discriminare, cuplurile de același sex nu beneficiază de nicio formă de recunoaștere legală, iar procedura de recunoaștere a genului este neclară din punct de vedere legislativ.
ECRI semnalează și o extindere a discursului instigator la ură în sfera politică și în presă, în timp ce situația comunității rome este descrisă ca fiind precară, marcată de izolare și de persistența segregării în școli.
Sunt recunoscute, totuși, eforturile statului român de a sancționa prin legea penală atitudinile anti-romi și de a crea strategii naționale împotriva antisemitismului, xenofobiei și radicalizării.
O altă problemă identificată este insuficiența resurselor financiare și umane ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), fapt ce duce la progrese neuniforme în combaterea discriminării la nivel național.
Activitatea României în implementarea acestor recomandări va fi reevaluată de ECRI, un organism format din experți independenți în domeniul drepturilor omului, peste doi ani.
