Ești obligat să-i plătești gardul vecinului? Regula de 2 metri pe care toți românii de la casă trebuie să o știe
Codul Civil reglementează în detaliu normele privind delimitarea proprietăților, stabilind reguli precise pentru a preveni conflictele între vecini legate de construcția gardurilor. Aceste prevederi legale definesc atât înălțimea permisă a construcțiilor, cât și modul în care sunt partajate responsabilitățile financiare între cei doi proprietari.
În mod obișnuit, înălțimea maximă permisă pentru un gard despărțitor este de 2 metri, cu excepția situațiilor în care regulamentele de urbanism de la nivel local prevăd alte dimensiuni. Construcția trebuie să respecte linia de hotar și să fie amplasată astfel încât să permită scurgerea apei pe ambele terenuri, fără a submina posesia vecinului.
Legislația este explicită în acest sens: „Înălțimea gardului dintre vecini este de maximum 2 metri cu derogările de rigoare. Un gard despărțitor între vecini nu trebuie să încalce nici dreptul la proprietate și posesie al vecinului și nici nnu trebuie să fie amplasat doar pe o singură parte a unei proprietăți și în același timp trebuie să permită și scurgerea apei de pe el, pe ambele fonduri de proprietate”, se menționează în Codul Civil, conform datelor preluate de Cancan.
În cazul în care se optează pentru o delimitare prin vegetație, proprietarii trebuie să știe că arborii trebuie plantați la o distanță de cel puțin 2 metri față de limita proprietății. Această regulă nu se aplică plantelor de dimensiuni mici sau gardurilor vii. Dacă distanța legală nu este respectată, vecinul afectat are dreptul să solicite scurtarea sau eliminarea plantelor pe cheltuiala celui care le-a pus. Totodată, legea îi permite vecinului să taie rădăcinile sau ramurile care îi invadează terenul și să păstreze fructele care cad natural pe proprietatea sa.
Ridicarea gardului este considerată o obligație comună, ceea ce înseamnă că ambii vecini trebuie să suporte costurile de construcție. Oricare dintre proprietari poate face demersuri legale pentru a solicita participarea celuilalt la cheltuielile necesare pentru realizarea despărțiturii dintre cele două fonduri.
Dacă apar dispute privind un gard ridicat nelegal, acesta nu poate fi dărâmat în regim propriu de către cei nemulțumiți, ci doar în baza unei decizii obținute în instanță. Totodată, un proprietar care nu a contribuit la ridicarea inițială a construcției poate dobândi ulterior dreptul de coproprietate. Acest lucru este posibil prin achitarea a jumătate din valoarea actualizată a materialelor și a manoperei, precum și a jumătății din valoarea terenului ocupat de gard, acolo unde este cazul.
