FACTURILE LA GAZE cresc masiv din ianuarie, experții anunțând o majorare oficială de…
Pentru mulți cetățeni români, asigurarea căldurii în locuințe a încetat să mai fie un element de confort, devenind o alegere dificilă între a suporta temperaturi scăzute sau a direcționa cea mai mare parte a veniturilor către facturile la utilități. Conform unei analize publicate de Adevarul.ro, această realitate este dublată de cifre alarmante pentru începutul anului viitor.
Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că facturile la gaze din ianuarie 2026 vor fi cu până la 30% mai mari comparativ cu luna ianuarie a anului 2025. Această prognoză survine în contextul în care consumul la nivel național, în rândul celor racordați la sistemele de distribuție, a crescut deja cu 18% anul acesta.
Deși rezervele din depozitele de înmagazinare au fost cu 11% mai mari, necesarul suplimentar de gaze a fost acoperit în principal prin importuri. Acestea au fost achiziționate la prețuri cu până la 40% mai ridicate față de perioada similară a anului trecut, când România avea statutul de exportator net de gaze naturale.
„Gazele din depozitele de gaze au fost principala ”sursă” care a acoperit consumul în ziua cu cel mai mare consum de gaze din anul 2026, dar în fapt situația din România a fost salvată de gazele din import, care au avut cea mai mare flexibilitatea, având o creștere de aproape 500 % față de media lunii (față de 14% flexibilitatea gazelor din înmagazinare și 0,1% a gazelor din producția internă)”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Majorarea facturilor pentru consumatorii casnici este explicată prin suprapunerea a doi vectori: aproximativ 20% reprezintă creșterea volumului de gaz consumat din cauza gerului, în timp ce aproximativ 5% provine din prețul ridicat al gazelor de import. În luna ianuarie 2026, prețul gazelor importate pentru a acoperi vârful de consum a fost cu până la 83% mai mare decât prețul reglementat pentru producția internă.
„În practică însă, gerul nu are nevoie de aprobări. Gerul vă intră în pereți, în ferestre, în colțurile reci ale apartamentelor vechi și obligă centrală să muncească dublu. Și aici e marea problemă, când frigul devine mai intens, nu se schimbă doar temperatura de afară — se schimbă și comportamentul din casă. Ținem centrală mai mult pornită, ridicăm termostatul „doar cu un grad”, aerisim mai puțin, stăm mai mult înăuntru. Consumul crește aproape pe nesimțite, dar factura vine perfect conștientă de cât ai ars. În apartamentele izolate, majorarea poate să însemne 100–200 lei în plus. În locuințele neizolate sau în case, poate însemna 200–400 lei în plus în luna ianuarie 2026. Iar asta într-un context în care salariile rămân aceleași, chiar dacă cresc mult costurile de întreținere”, a mai explicat președintele AEI.
Eficiența energetică a clădirilor din România rămâne o problemă structurală majoră. Expertul semnalează faptul că multe imobile pierd căldura „ca o sită”, lăsând locatarii la voia hazardului, în funcție de poziția apartamentului sau de vecinii care aleg să își încălzească locuințele.
Datele centralizate de Asociația Energia Inteligentă arată o creștere certă a costurilor pentru gătit, apă caldă și încălzire în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025, în funcție de tipul locuinței:
În cazul apartamentelor:
• 2 camere: de la 300 lei la 400 lei (+100 lei)
• 3 camere: de la 350 lei la 455 lei (+105 lei)
• 4 camere: de la 450 lei la 585 lei (+135 lei)
Pentru case cu suprafețe între 100 și 150 mp:
• De la 600 lei la 780 lei (+180 lei)
„Și asta e doar media. Dacă stai într-un apartament „problemă” sau într-o casă mai veche, creșterea se simte ca o palmă”, subliniază specialistul.
În ceea ce privește recomandările specifice de a reduce temperatura din locuințe la 19-20 de grade, Dumitru Chisăliță atrage atenția că acestea ignoră realitatea socială. „Când în casă ai 18°C, nu e doar frig. E disconfort, e umezeală, e oboseală. E copilul care face teme cu mâinile reci. E bunica cu două pături pe ea când doarme. E omul care muncește de acasă și tremură lângă laptop. Nu vorbim de „moft”. Vorbim de normalitate”, a concluzionat acesta.
Potrivit analizei, soluțiile pe termen lung ar trebui să includă investiții masive în reabilitare termică, tehnologii de reglaj inteligent și politici de protecție a consumatorilor vulnerabili, pentru a evita situația în care confortul termic devine o „taxă de ghinion” pentru cei care locuiesc în clădiri neizolate.
