Greșeala care îți alungă norocul! De ce nu e bine să cumperi Sorcova și ce trebuie să pățești neapărat pe 1 ianuarie
Sorcova reprezintă o tradiție românească străveche, un colind interpretat de copii în prima zi a fiecărui an pentru a transmite urări de sănătate și prosperitate. Potrivit informațiilor publicate de Kanal D, acest obicei precreștin, axat pe regenerarea timpului, presupune vizitarea vecinilor și a rudelor în schimbul unor recompense simbolice precum banii, fructele sau dulciurile.
Rădăcinile acestei practici sunt strâns legate de figura Sfântului Vasile. Există legende care spun că acesta ar fi primit prima zi a anului pentru a fi sărbătorit și, de bucurie, ar fi folosit un clopoțel și o ramură de busuioc pentru a le ura oamenilor de bine. O altă variantă indică faptul că Sfântul a binecuvântat această zi pentru petreceri și veselie după ce fusese deranjat de draci în noaptea de Revelion. Denumirea de „sorcovă” își are originea în termenul bulgăresc „surov”, care se traduce prin „verde-fraged”, făcând referire la ramurile înverzite utilizate în vechime.
Sorcova se prezintă astăzi ca o nuia împodobită cu flori colorate din hârtie sau ciucuri, însă în trecut se recurgea la ramuri de măr înmugurite, puse în apă încă din ziua de Sfântul Andrei. Această practică explică și prezența versurilor despre „florile dalbe” în folclorul românesc, ramurile înflorite fiind gata exact de Sfântul Vasile.
Micii colindători pornesc cu uratul fie în noaptea dintre ani, fie chiar în dimineața de 1 ianuarie. Aceștia ating umerii gazdelor cu nuiaua decorată în timp ce rostesc versurile specifice. Printre cele mai cunoscute variante se numără următoarele:
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr,
ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani!
O altă versiune a colindului include următoarele rânduri:
Sorcova,
Vesela,
Peste vară,
Primăvară,
Să trăiți,
Să-bătrâniți,
Să-nfloriți,
Să mărgăriți,
Ca un măr,
Ca un păr,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oțelul, La anu’ și la mulți ani.
Semnificația gestului de a atinge umărul cu sorcova este una de bun augur, simbolizând norocul și vigoarea pentru anul care abia începe. Se consideră că efectul urărilor este mai puternic dacă provin de la copii, datorită purității acestora, iar tradiția populară spune că urările se împlinesc mai repede dacă cel care te sorcovește este un băiețel.
Superstițiile locale avertizează că nu este bine să rămâi „nesorcovit”, deoarece acest lucru ar putea atrage ghinionul în anul viitor. De asemenea, se crede că o sorcovă confecționată manual acasă este mult mai „puternică” decât una cumpărată din comerț. Recompensarea copiilor este, de asemenea, un element esențial pentru ca norocul să fie primit în mod corespunzător în gospodărie, conform sursei citate.
