GREȘEALA cu cardul unei persoane decedate care te poate TRIMITE direct în…
Pierderea unei persoane dragi presupune, pe lângă doliu, și gestionarea unor aspecte birocratice complexe, în special cele legate de finanțe. O dilemă frecventă pentru familii se referă la utilizarea conturilor bancare ale defunctului și la legalitatea accesării cardului pentru retrageri de bani după decesul titularului. Potrivit legislației, mulți români riscă probleme penale fără să realizeze că încalcă normele bancare și juridice.
Conform reglementărilor din România, utilizarea cardului unei persoane decedate este strict interzisă, indiferent de gradul de rudenie, fie că este vorba despre soț, soție sau copii. Deși în practică mulți cunosc codul PIN și consideră că banii le aparțin, dreptul de a folosi instrumentele de plată încetează automat în momentul în care titularul nu mai este în viață.
Din punct de vedere juridic, la data decesului, o persoană încetează să mai fie subiect de drept, iar activele sale financiare intră într-un regim special. Așa cum subliniază Redactia.ro, banca este informată despre eveniment fie de către familie, fie prin intermediul unui notar, moment în care conturile sunt blocate operațional pentru a proteja masa succesorală.
Blocarea conturilor nu înseamnă pierderea fondurilor, ci suspendarea oricăror plăți, transferuri sau retrageri până la clarificarea moștenirii. Această măsură este esențială pentru a preveni utilizarea neautorizată a banilor și pentru a proteja drepturile tuturor celor care au vocație la moștenire.
O eroare comună este presupunerea că banii din cont pot fi utilizați liber deoarece „oricum vor ajunge la familie”. Totuși, Codul Civil stipulează că sumele depuse fac parte din masa succesorală și aparțin colectiv tuturor moștenitorilor până la finalizarea succesiunii. Accesarea neautorizată a acestor fonduri înainte de termenul legal poate fi încadrată ca fraudă sau acces ilegal la un sistem informatic.
În ceea ce privește plățile automate, cum sunt ratele la bănci, facturile sau abonamentele, acestea pot continua să fie debitate până când instituția financiară procesează oficial notificarea de deces. Sumele retrase prin aceste mecanisme automate nu sunt considerate frauduloase, dar familia trebuie să regularizeze aceste cheltuieli ulterior, în cadrul procedurii notariale.
În cazul conturilor comune, situația este nuanțată: supraviețuitorul poate dispune în continuare doar de cota sa parte, în timp ce partea defunctului este imediat înghețată pentru succesiune. De asemenea, cardurile suplimentare emise pe numele altor persoane își pierd valabilitatea instantaneu după moartea titularului principal al contului.
Dacă familia are nevoie de fonduri urgente pentru înmormântare sau alte cheltuieli imediate, legea permite anumite excepții. Totuși, aceste retrageri nu trebuie făcute direct de la bancomat, ci prin proceduri oficiale, cu acordul notarului și prezentarea documentelor justificative către bancă. Orice altă metodă informală de a scoate banii poate genera conflicte juridice între moștenitori.
Procedura corectă după deces implică notificarea imediată a băncii, sistarea utilizării oricărui card și consultarea unui notar pentru deschiderea succesiunii. Notarul este cel care va solicita băncii soldul existent la data decesului, iar sumele vor fi distribuite moștenitorilor conform cotelor legale sau testamentare abia după obținerea certificatului de moștenitor.
Riscul penal devine semnificativ atunci când retragerile sunt făcute cu rea-credință sau când sumele sunt importante, prejudiciind alți moștenitori. Chiar și în cazurile în care intenția a fost una bună, cum ar fi plata datoriilor defunctului, legislația nu scutește persoana în cauză de rigorile procedurale, considerând utilizarea cardului o acțiune neautorizată.
