Livrările de CARBURANT vor fi grav AFECTATE începând chiar din luna…

Continentul european se va confrunta în curând cu aceleași dificultăți în aprovizionarea cu combustibil care au afectat deja Asia în ultimele săptămâni, pe fondul conflictului care implică Iranul. Conform unei analize publicate de Stiri pe Surse, care citează Bloomberg, criza energetică se extinde rapid spre vest.

Wael Sawan, directorul executiv al grupului Shell, a avertizat că efectele acestui conflict perturbă piețele globale, lovind inițial Asia de Sud și de Sud-Est, iar prognozele indică faptul că, odată cu venirea lunii aprilie, Europa va resimți tot mai puternic aceste blocaje.

În cadrul conferinței CERAWeek, șeful Shell a precizat că se află în dialog cu autoritățile de stat pentru a pregăti măsuri de urgență. „Încercăm să lucrăm cu guvernele pentru a le alerta asupra diferitelor pârghii pe care trebuie să le implementeze, inclusiv pe partea de cerere, inclusiv ce trebuie să facă în ceea ce privește depozitarea”, a declarat marți Wael Sawan. Totodată, acesta a menționat că Shell ia în calcul investiții în proiecte de gaze naturale în Venezuela până la sfârșitul acestui an.

Actualul context din Orientul Mijlociu a generat un scenariu extrem de dificil pentru sistemul energetic mondial, limitând oferta într-atât de mult încât prețurile au explodat, forțând consumatorii globali să își limiteze consumul, notează Reuters și News.ro.

Blocarea Strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru transportul a aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial, a paralizat fluxurile logistice. Această situație a survenit după ce Israelul și Statele Unite au lansat atacuri aeriene în Iran pe data de 28 februarie. Concomitent, schimburile de lovituri dintre Iran și Israel au degradat infrastructura critică, inclusiv rafinării și terminale energetice, a căror reparație ar putea dura câțiva ani.

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) descrie situația actuală drept cea mai gravă criză energetică din istorie, depășind impactul embargoului petrolier din 1973.

Până în prezent, aproximativ 400 de milioane de barili de petrol au fost retrași de pe piață, reprezentând echivalentul a patru zile din necesarul global, fapt ce a determinat o scumpire a barilului cu aproximativ 50%. Dan Pickering, director de investiții la Pickering Energy Partners, subliniază severitatea momentului: „Nu vei putea rezolva această criză doar prin economisire. În realitate, preţurile vor creşte suficient de mult încât oamenii să fie forţaţi să reducă consumul”.

Specialiștii avertizează că riscurile actuale sunt fără precedent. „Amploarea riscurilor legate de combustibili, produse chimice, LNG şi materii prime pentru îngrăşăminte face ca acest moment să fie diferit de episoadele anterioare de tensiuni în Golf”, explică Aditya Saraswat, vicepreşedinte senior la Rystad Energy. Această presiune economică a devenit și o temă politică majoră în SUA, unde președintele Donald Trump încearcă să gestioneze inflația accelerată de costurile energiei.

Cotațiile petrolului au depășit pragul de 110 dolari pe baril la nivel global, în timp ce petrolul extras în Orientul Mijlociu, esențial pentru Asia, se apropie de valoarea de 164 de dolari.

Pentru a gestiona criza, statele asiatice au recurs la măsuri drastice: Thailanda a impus restricții de consum pentru angajații publici, Bangladesh a suspendat activitatea universităților, iar Sri Lanka a introdus raționalizarea carburanților. În Europa, Marea Britanie ia în calcul reducerea limitelor de viteză pe șosele pentru a economisi combustibil.

Natasha Kaneva, analist în cadrul JP Morgan, este de părere că singura cale rămasă este ajustarea cererii: „Piaţa se confruntă cu un deficit acut de produse (…) care pur şi simplu nu pot fi consumate pentru că nu sunt disponibile”. Deși AIE a decis eliberarea unui stoc de rezervă de 400 de milioane de barili, experții consideră că măsura acoperă doar 20 de zile din deficitul creat de război.

În Uniunea Europeană, prețurile au atins niveluri record, combustibilul pentru aviație ajungând la 220 de dolari pe baril. În paralel, atacurile asupra instalațiilor din Golf au dus la scumpirea masivă a gazelor naturale, afectând direct facturile populației și funcționarea industriilor chimice sau farmaceutice.

Impactul se extinde și asupra securității alimentare globale, deoarece o treime din comerțul cu fertilizanți tranzita Strâmtoarea Ormuz. Prețul ureei a crescut cu până la 40%, iar fabrici din Asia și-au redus deja activitatea din cauza lipsei materiilor prime.

Menelaos Ydreos, secretar general al International Gas Union, arată că situația este critică pentru multiple ramuri industriale. De asemenea, Maximo Torero, economist-șef al FAO, avertizează că o prelungire a conflictului va afecta grav producția globală de hrană: „Dacă conflictul va continua încă câteva săptămâni, aprovizionarea globală cu alimente va fi afectată semnificativ”.