Lovitură totală pentru milioane de pensionari în 2026! Cine sunt românii care se trezesc cu bani mai puțini!
Sistemul public de pensii din România va trece printr-o serie de transformări majore începând cu anul 2026, schimbări care vor influența direct modul de calcul al veniturilor și sumele nete încasate de viitorii pensionari. Potrivit unei analize publicate de redactia.ro, noile reglementări vizează atât componenta de stat, cât și fondurile private obligatorii, scopul autorităților fiind acela de a asigura o sustenabilitate pe termen lung a bugetului de asigurări sociale.
O modificare esențială care va intra în vigoare vizează determinarea stagiului de cotizare. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) va trece la un sistem de transformare a zilelor lucrate efectiv în zile calendaristice, o măsură care ar putea genera scăderi ale punctajului pentru persoanele care au avut întreruperi în activitatea profesională sau au lucrat în regimuri de muncă atipice. Deși oficial măsura este prezentată ca o uniformizare a calculului, pentru unii contribuabili aceasta s-ar putea traduce printr-o vechime recalculată într-un mod mai puțin avantajos față de sistemul actual.
Regimul fiscal aplicat pensiilor va suferi, de asemenea, ajustări importante în 2026. Pensionarii ale căror venituri lunare depășesc pragul de 3.000 de lei vor fi obligați să plătească contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru suma care depășește acest plafon. De exemplu, în cazul unei pensii de 4.000 de lei, reținerea de 10% se va aplica pentru diferența de 1.000 de lei, diminuând astfel suma finală pe care beneficiarul o primește în mână. Această reglementare vizează în mod direct puterea de cumpărare a pensionarilor cu venituri medii și mari.
Sectorul pensiilor private (Pilonul II) va fi marcat de o restricționare a accesului la capitalul acumulat. Conform noilor reguli, beneficiarii nu vor mai avea posibilitatea de a retrage integral economiile la momentul pensionării. Legislația limitează retragerea imediată la maximum 30% din suma totală acumulată în contul de Pilon II, restul banilor urmând să fie distribuiți sub formă de plăți lunare eșalonate. Măsura este justificată de necesitatea de a preveni epuizarea rapidă a resurselor financiare de către pensionari, însă limitează controlul direct asupra economiilor personale.
Categoriile cele mai expuse acestor schimbări includ persoanele cu pensii peste medie, beneficiarii Pilonului II care aveau planuri de investiții bazate pe retragerea integrală a fondurilor, dar și cetățenii cu traiectorii profesionale discontinue. De asemenea, reformele vizează și pensiile de serviciu, unde se discută despre creșterea vârstei de pensionare și limitarea cuantumului acestora, deși procesul legislativ este încă în derulare.
Implementarea acestor măsuri are la bază necesitatea de a reduce deficitul structural al sistemului de pensii din România, unde contribuțiile angajaților actuali nu mai sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de plată către pensionari. Experții recomandă viitorilor pensionari o planificare riguroasă a bugetului și consultarea unor specialiști pentru a evalua impactul CASS asupra veniturilor nete, în contextul în care se urmărește o gestionare mai eficientă a resurselor publice și o predictibilitate sporită a sistemului pe termen lung.
