Marele profesor, fost MARE MINISTRU și autor al primei Legi a Educației a…

Lumea academică și politică din România este în doliu după trecerea în neființă a istoricului și profesorului Liviu Maior, la vârsta de 85 de ani.

Anunțul trist a fost făcut sâmbătă, 5 aprilie 2026, generând un val de reacții din partea celor care i-au cunoscut activitatea. Liviu Maior a rămas în memoria publică pentru echilibrul și rigoarea cu care s-a implicat în proiecte fundamentale pentru comunitate, atât în mediul universitar și cultural, cât și în cel sportiv.

Legătura cu Universitatea Cluj

Liviu Maior a ocupat un loc de cinste în istoria clubului simbol al Ardealului, pe care l-a condus în perioada 1984–1991. În acest interval, el a gestionat momente dificile de reorganizare administrativă, având un rol decisiv în consolidarea identității și viitorului instituției.

Suporterii echipei, cunoscuți sub numele de „Șepcile roșii”, au apreciat modul în care acesta a reușit să mențină o legătură strânsă între valorile universitare și comunitate. Mesajele de condoleanțe transmise după decesul său subliniază faptul că pierderea este resimțită profund de toți cei care cred în misiunea educației și în puterea sportului de a uni oamenii.

O carieră academică și publică de excepție

Format ca istoric la Universitatea Babeș–Bolyai, Liviu Maior s-a specializat în istoria modernă și în studiul mișcărilor de emancipare ale românilor din Transilvania. Activitatea sa științifică a fost marcată de o rigoare deosebită, fiind apreciat pentru cercetările temeinice și capacitatea de a explica publicului fenomene istorice complexe.

Pentru contribuțiile sale remarcabile, a fost onorat cu distincția „Meritul Academic” și cu Premiul Academiei Române în anul 1993. De asemenea, numeroase instituții de învățământ superior i-au oferit titlul de Doctor Honoris Causa, validând astfel o carieră construită pe standarde profesionale înalte.

Dincolo de activitatea de la catedră, Liviu Maior a ocupat funcții de mare responsabilitate în statul român:

• A condus Ministerul Educației între anii 1992 și 1996.
• A activat în calitate de senator în Parlamentul României.
• A reprezentat interesele țării ca ambasador în Canada, în intervalul 2003–2005.

În tot acest parcurs, preocuparea pentru dezvoltarea unor instituții funcționale a reprezentat o prioritate. Liviu Maior este amintit drept autorul primei legi a Educației din perioada postdecembristă, un demers care a pus bazele arhitecturii legislative moderne în învățământ. Chiar și după retragerea din funcțiile oficiale, expertiza sa a rămas un punct de referință în dialogul despre politicile publice.

Cei care i-au fost aproape îl descriu ca pe un om de o mare discreție și temperanță, capabil să medieze perspective diferite și să aducă echilibru în proiectele coordonate. În mediul academic, a încurajat generații de studenți să abordeze istoria cu metodă, în timp ce în sport a promovat ideea că rezultatele durabile se obțin prin organizare și răbdare.

Dispariția sa, consemnată pe 5 aprilie 2026, lasă un gol în spațiul public românesc, fiind omagiată prin numeroase mesaje care îi evidențiază parcursul profesional impresionant desfășurat pe parcursul a mai bine de opt decenii.