O DECIZIE a Guvernului modifică rețeta benzinei și scade pragul minim de…

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă contestă ferm recenta ordonanță de urgență prin care Guvernul a decis scăderea cotei de bioetanol din benzină de la 8% la 2%. Organizația avertizează că această măsură, luată în contextul crizei energetice, afectează grav sectorul agricol național, transferând povara financiară asupra producătorilor locali. Potrivit informațiilor publicate de stiripesurse.ro, decizia executivului a fost adoptată fără o rundă de consultări prealabile cu fermierii și în absența unor scheme clare de despăgubire.

Fermierii susțin că modificarea legislativă „elimină practic, în șase luni, un canal de piață care absorbea o parte esențială a producției interne de cereale”. Aceștia precizează că „reducerea obligației de bioetanol din benzină de la 8% la 2%, dispusă prin ordonanță de urgență în contextul crizei pe piața petrolului, [a fost adoptată] fără consultarea producătorilor agricoli și fără niciun mecanism de compensare garantat”.

Ordonanța promovată joi de Cabinetul Bolojan face parte dintr-un set de măsuri de urgență menite să plafoneze scumpirea carburanților pe fondul instabilității din Orientul Mijlociu. Documentul impune limite asupra adaosului comercial la combustibili și restricționează exporturile, reducerea ponderii biocarburanților fiind justificată de Guvern ca o metodă de a asigura stabilitatea livrărilor și temperarea tarifelor la pompă.

Impactul economic estimat asupra agriculturii românești este unul masiv, ridicându-se la aproximativ 100 de milioane de lei. Reducerea cotei de bioetanol determină scoaterea a circa 142.000 de tone de cereale din lanțul intern de procesare a biocombustibililor în doar o jumătate de an. „Această sumă dispare practic din veniturile potențiale ale fermierilor, fără nicio garanție că va fi recuperată”, subliniază reprezentanții organizației, care atrag atenția că surplusul de recoltă, într-un an cu randamente bune la porumb, va pune o presiune suplimentară pe scădere asupra prețurilor de achiziție la poarta fermei, afectând în special exploatațiile mici și medii.

Agricultorii sunt de părere că această ajustare se realizează în detrimentul sectorului pe care îl reprezintă. „Guvernul justifică măsura prin necesitatea de a tempera creșterea prețurilor la pompă și de a preveni disfuncționalitățile în aprovizionare – obiective legitime, pe care Clubul Fermierilor Români nu le contestă. Ce contestăm este soluția aleasă: transferarea întregii poveri a ajustării asupra sectorului agricol”, menționează reprezentanții asociației în comunicatul citat.

De asemenea, producătorii agricoli consideră că promisiunile privind eventuale compensații sunt prea vagi pentru a oferi siguranță. Ei critică faptul că „ordonanța prevede doar generic o eventuală analiză și posibile măsuri compensatorii la 30 de zile după încheierea perioadei de criză. Formularea este insuficientă și lipsită de orice angajament concret. Fermierii nu pot opera pe baza unor promisiuni vagi, mai ales când pierderile sunt imediate și cuantificabile”.

Nemulțumirea este accentuată și de neconcordanța acestor prevederi cu directivele europene privind energia regenerabilă și protecția mediului. Clubul Fermierilor punctează că „măsura contravine spiritului angajamentelor europene privind ponderea energiei regenerabile în transporturi și rolul biocombustibililor în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”. Aceștia mai notează faptul că nicio altă țară membră a Uniunii Europene nu a adoptat o măsură similară și că România ar fi luat această decizie fără a notifica oficial Comisia Europeană cu privire la derogarea aplicată.

În acest context, Clubul Fermierilor Români solicită Guvernului intervenții de urgență pentru a limita prejudiciile aduse sectorului. Mesajul lor este unul tranșant: „Criza prețurilor la pompă nu poate fi rezolvată durabil prin sacrificarea lanțului de valoare al biocombustibililor. Soluțiile corecte protejează atât consumatorul, cât și fermierul care produce materia primă — pentru că România nu poate abandona simultan agricultura și tranziția verde la care s-a angajat în fața Europei.”